Constanţa

Când vine vorba de Constanţa vine imediat vorba despre un anume primar care lasă oraşul în paragină şi se ocupă numai de tarabele de fiţe.

Cazinoul, simbolul oraşului, e închis şi stă în paragină, străzile sunt murdare şi lângă Piaţa Ovidiu sunt case în ruină de zici că eşti în Bosnia după război... Toate acestea sunt adevărate.

Am văzut însă şi motive de speranţă în acel oraş. Se fac lucrări la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, dar el rămâne deschis. Faleza este în continuare superbă. Nu are nimeni cum să-i ia soarele şi marea. Te poţi plimba pe lângă balustradă şi simţi din plin briza mării sau te poţi plimba mai sus, pe lângă casele cu vedere în larg, sub copacii umbroşi. Spaţiile verzi sunt îngrijite acolo (nu şi în restul oraşului). Este superba căsuţă Muzeul Ion Jalea, din păcate l-am prins închis. Statuia lui Eminescu şi recenta statuie a Amiralului Vasile Urseanu de la Comandamentul Operaţional Naval - superbă clădire - sunt repere plăcute. Pe faleză era cândva statuia Reginei Elisabeta şi tare mi-aş dori să fie reamplasată. Regina avea o casă acolo iar marea îi inspira poeziile.

Deosebit de important pentru istoria oraşului: farul genovez, lângă comandament.

În inima centrului vechi... ruine. Dar am văzut şi câteva case restaurate. Lângă moscheea mare o casă ce acum 2 ani era doar o coajă este acum complet şi cu gust reconstruită. Moscheea a scăpat de un hidos termopan alb la intrare... e tot termopan dar e cafeniu şi mult mai potrivit. Dacă s-ar reface străzile, ar veni şi cafenelele şi turiştii, ca la Bucureşti! Momentan însă, Constanţa are un drum lung de parcurs.

Constanţa

Constanţa has had in the recent years a bad reputation for poor city management.

The Casino, the city’s main hystoric landmark, is now closed and in very poor shape. The streets are dirty and next to the main square, Ovidiu Square, there are houses in a state of ruin reminding of war destruction. All this is true...

However, I have also seen some motives for hope in that city. There are restoration works being performed at the National History and Archeology Museum, but it remains open. The Casino area is beautiful. Nobody can steal the sun or she sea away. You can take a walk close to the cliff and feel the sea breeze or higher up under the shade of the trees, admiring the architecture of the villas and flats. Green spaces are well maintained in that area, unlike the rest of the city. There is scultor’s Ion Jalea Museum, unfortunately for me it was closed. Other landmarks: the statues of national poet Mihai Eminescu and Admiral Vasile Urseanu. Before the war there also used to be a statue of Queen Elisabeth – I wish it were put back in its rightful place. The Queen used to have a royal residence by the sea nearby. The medieval Genovese lighthouse is also an important landmark for the city’s history.

Among all the houses in ruin I also found some restored ones. There should be a massive urban regeneration effort to give back lifeto the city. Then it could be appreciated at its real value, Romania’s main port city with a history going back to the ancient Greeks who built Tomis colony.