Iași

Anul trecut, când am participat la sărbătoarea Micii Uniri la Iași, am hotărât că mă voi întoarce pentru a vizita temeinic acest oraș de care mă leagă amintirea olimpiadei pe țară din 1998.
Olimpiada de limbi romanice, la care am participat în clasa a IX-a împreună cu alți colegi din Școala Centrală, rămâne cea mai frumoasă amintire a mea din liceu. În afară că am luat locul I pe țară la franceză bilingv (Școala Centrală fiind cel mai bun liceu din țară pentru predarea limbrii și culturii franceze), în acea săptămână magică din martie mi-am făcut prieteni care au rămas pe viață, am aliniat discotecile seri la rând, dar și cele mai importante obiective istorice ale Iașului și Moldovei (Ruginoasa, Cetatea Neamțului). 
De atunci revenisem doar pe fugă în orașul de pe Bahlui, cu ocazia Marșului lui Ștefan cel Mare, de exemplu 
În total am intrat de 5 ori în Iași, iar partea amuzantă este că de fiecare dată cu alt mijloc de transport: cu trenul - în liceu, cu autocarul și pe jos - la marș, cu mașina - anul trecut, cu avionul - anul acesta.
Mi-am dat seama că aveam nevoie de mai multe zile pentru a vizita numeroasele muzee, mânăstiri și case memoriale, iar cel mai bun moment a fost tot 24 ianuarie, anul acesta, plus weekendul prelungit de dinainte. Iașiul se poate face în trei zile, sau două pe foarte mare fugă.

I know Iași from a visit last year for the celebrations of the Little Union and from highschool when I participated to a national Freanch language competition (which I won). Școala Centrală (the Central School) is the best highschool in the country for learning the French language and culture.
I also spent a night in the city during Marșului lui Ștefan cel Mare.
I came to Iași five times in total, and in a funny way, each time it was with a different means of transportation: by train in highschool, by bus and on foot during the march, by car last year and by place this year.
After these brief visits, I decided to spend a few more days in Iași, because a three day tour is required to visit the city and its numerous museums.

Ce-i de făcut în Iași? De ce trei zile? Doar Palatul Culturii (Complexul Muzeal Național "Moldova" Iași), restaurat și redeschis în vara anului 2016, conține patru muzee de prima mână: (Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul Științei și Tehnicii "Ștefan Procopiu"). Este Simbolul orașului, punctul de pornire pentru orice vizită, punctul de plecare pentru orice tur. Mai adăugăm:
cinci mânăstiri de neocolit - Trei Ierarhi, Golia, Cetățuia, Frumoasa, Galata,
șase - șapte biserici cărora trebuie să le călcați pragul - Sfântul Nicolae Domnesc, Bărboi, Sfântul Sava (mânăstire), Armenească, Barnovschi, Sfântul Spiridon, Sfinții Teodori...
- o să prezint în detaliu multe dintre aceste obiective -

The Palace of Culture alone contains four museums: History, Art, Etnography, Technical Museum "Ștefan Procopiu". It is the symbol of the city, the starting point for any visit. To this list, we must ad:
six or seven churches that you have to see - Saint Nicholas Princely Church, Bărboi, Saint Sava (monastery), Armenian, Barnovschi, Saint Spyridon, Saints Theodorus...
- I shall present in detail several of these objectives -

Axa vitală a Iașului este Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt. Chiar dacă în toate orașele Moldovei (inclusiv Basarabia), artera principală îi poartă numele, doar la Iași este cel mai mare român intitulat astfel, "și sfânt".
Pornind de la Palatul Culturii, Ștefan cel Mare aliniază în dreapta și stânga Biserica "Sfântul Nicolae Domnesc", Mânăstirea "Trei Ierarhi, Palatul Roznovanu (primăria), Mitropolia, Teatrul "Vasile Alecsandri" și se termină în Piața Unirii, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza. A doua jumătate a blevardului a fost sistematizată, fiind și blocuri comuniste foarte înalte. Este zona centrală a orașului, dar nu este nicidecum suficient să te rezumi la atât.
(în imagine, clădirile neoromânești aparținând Mitropoliei Moldovie și Bucovinei)

The main boulevard in Iași and its main axis is Stephen the Great and Holy Boulevard. All the main boulevards in the main cities of Moldova (and in the Republic of Moldova) bear his name, but only in Iași is he also called "the holy".
Starting from the Palace of Culture, Stephen the Great aligns the "Saint Nicholas" Princely Church, the "Three Hierarchs" Monastery, the Roznovanu Palace (the city hall), the Bishopric, the "Vasile Alecsandri" theatre and ends in Unirii Square, at the statue of Alexandru Ioan Cuza.

Pătrunzând pentru prima dată în incinta Mânăstirii Golia, anul trecut, am realizat că trebuie să revin și să ies din centru, să ajung pentru prima dată în Copou, să ajung la Cetățuia Ducăi Vodă, să iau la rând casele memoriale ale marilor oameni de cultură moldoveni care au făurit literatura redeșteptării naționale.

Discovering the Golia Monastery for the first time, last year, I realized that I really must see more of Iași, especially the Copou quarter and the Cetățuia Monastery. I was also astounded to see there are so many museums in the city, because this region gave Romania many of its foremost cultural figures (beginning with the national poet, Mihai Eminescu).

Am împărțit cele trei zile la Iași în funcție de vreme și de programul muzeelor. Sâmbătă și duminică am vizitat tot ce presupune intrări, pentru că lunea muzeele sunt închise și pentru că cerul acoperit nu prea permitea poze de exterior. Luni am colindat bisericile și mânăstirile. Oricum, am beneficiat toată perioada de doar 3 ore de soare (luni dimineață), ceea ce m-a cam necăjit. Pozele mele din această tură nu sunt prea grozave și de aceea în general evit ieșirile urbane iarna (pâclă, cer lăptos). Totuși, consider relevantă o vizită la Iași de 24 ianuarie... Marți (a 4-a zi) am păstrat-o pentru festivitățile Micii Uniri.
- în imagine, Mânăstirea Sf. Sava, într-unul din rarele momente cu soare -

I divided the three days in Iași according to the weather and the museum visiting hours. Saturday and Sunday were used visiting museums, which are always closed on Mondays. Also, the sky was covered and I preferred taking pictures indoors. On Monday I visited churches and monasteries and, unfortunately, I only had three hours of sun, giving me trouble with the pictures. I usually avoid urban visits in winter, but Iași is special for January 24th (anniversary of the United Principalities)
- seen here, Saint Sava Monastery, in one of the rare sunny moments -

Turistul sosit în inima orașului (Palatul Culturii) poate începe prin a lua la rând obiectivele de pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt și din apropiere, începând cu statuia ecvestră a domnitorului, un alt simbol al orașului.
Interesant de știut că inițial, amplasarea unei statui a domnitorului a fost idee de propagandă împotriva Unirii Principatelor (promovată de caimacamul anti-unionist Teodor Balș). Din păcate și astăzi, în Basarabia, figura ilustrului domnitor român este folosită pentru a promova teorii moldoveniste...
Statuia de la Iași a fost până la urmă dezvelită în 1883 urmare subscripției mai multor patrioți (Vasile Alecsandri, Nicolae Gane, etc), fiind realizată după schițele lui Grigore Asachi, cel care în mod eronat l-a reprezentat pe voievod purtând barbă. La eroare a contribuit și faptul că Asachi nu s-a putut documenta în Bucovina luată de austrieci. Tetraevangheliarul de la Humor cu celebrul portret al lui Ștefan cel Mare a fost redescoperit abia în 1881 la Cernăuți... prea târziu pentru a influența realizarea statuii. Se vehiculează chiar o legendă (falsă) că sculptorul a confundat două comenzi, Ștefan fiind la Cracovia, iar în Iași tronând statuia unui cneaz polon.
Luptele de la Podul Înalt și de la Codrii Cosminului sunt reprezentate în două altoreliefuri pe soclul din marmură roz de Carara.
Opera aparține sculptorului francez Emmanuel Frémiet, cel care a realizat, între altele, statuia Ioanei de Arc de la Paris și statuia Sfântului Mihail de la Abația Saint Michel.
La inaugurarea statuii, Mihai Eminescu a rostit celebra "Doină", stârnind protestele trimișilor oficiali străini prezenți la eveniment ("De la Nistru pân' la Tisa tot românul plânsu-mi-s-a că nu mai poate străbate de-atâta străinătate ... Cine-au îndrăgit străinii, mânca-i-ar inima câinii" etc).

The tourist arriving in the heart of the city (Palace of Culture) can start his visit with Stephen the Great and Holy Boulevard.
His statue was first used as a propaganda for the disunion of Moldova and Wallachia, and it is interesting to note that today, too, his figure is used to promote moldovenist theories in the Republic of Moldova.
The statues was finally erected after the Romanian independence, in 1883, after a public subscription advocated by major figures like poet Vasile Alecsandri. The sketch used was drafted by intellectual Grigore Asachi, who mistakenly represented the Prince with a beard. Portraits of the prince were made mostly in the monasteries which were in the Austrian occupied part at the time (renamed Bucovina). A very good portrait of Stephen the Great was discovered in a religious book in Cernăuți in 1881, too late to influence the outcome of the statue. According to another (false) legend, the statue was mixed with that of a Polish prince.
Two of Stephen's greatest victories, against the Turks (Vaslui) and the Poles (Codrii Cozminului) are represented on the pedestal.
It is the work of Emmanuel Frémiet who also made the statue of Jeanne d'Arc in Paris and Saint Michael's at Saint Michel Abbey.
The statue's inauguration was a great event at the time, with poet Eminescu reciting his famous poem "Doina".

Două tunuri Krupp, capturate în Războiul de Independență de la turci, flanchează și astăzi statuia. Astfel de tunuri flancau și statuia lui Mihai Viteazul de la București, însă ele au fost capturate și distruse de turci în Primul Război Mondial. Astfel, rămân doar cele de la Iași.

Two Krupp cannons, captured in the War of Independence were placed by the statue. The same type of cannons were also placed by Michael the Brave's statue in Bucharest, but they were taken by Turkish troops occupying Bucharest during World War One.

Următorul obiectiv este Biserica "Sfântul Nicolae Domnesc", lângă care se află Casa Dosoftei.

The next objective is "Saint Nicholas" Princely Church, next to the Dosoftei House.

Remarcabil păstrată pentru că... reconstruită în anii 1884 - 1904, Sfântul Nicolae Domnesc este, istoric, cea mai veche biserică a Iașului. De ce reconstruită? Pentru că la sfârșitul secolului 19 o metodă de restaurare pentru obiectivele excesiv de degradate, promovată și de arhitectul francez André Lecomte de Noüy, era demolarea și reconstruirea identică. Exemple de demolări și reconstruiri: Mitropolia de la Târgoviște, Biserica "Sfântul Dumitru" de la Craiova.

Remarkably preserved because... rebuilt 1884 - 1904, the "Saint Nicholas" Princely Church is, historically, the oldest in Iași. Why was it rebuilt? Because at the end of the 19th century, rebuilding monuments that were deemed too degraded was an official restoration method, advocated also by the French architect André Lecomte de Noüy who worked in Romania at the time. He also worked in Târgoviște and Craiova.

Înfățișarea bisericii este cea de pe vremea lui Ștefan cel Mare (1491), cu mici diferențe. Numeroasele adaosuri aduse de-a lungul secolelor au fost eliminate (...)

The church was rebuilt in its 1491 shape, with small differences. All the additions brought in the next centuries were discarded.

Pentru informații foarte detaliate despre istoria bisericii, momentul reconstrucției și dezbaterile aferente, vă invit să consultați excelentul articol de pe Wikipedia. Sunt pasionante, dar prea lungi pentru a fi înșirate aici.
(în imagine, pisania originală a bisericii, încastrată în fațadă)

You can read more about the history of the church and its reconstruction on Wikipedia. The information is fascinating, but too detailed to be reproduced here.
(the original inscription from the church's foundation, added to the reconstructed version)

Următorul obiectiv, urcând bulevardul: ctitoria de seamă a domnitorului Vasile Lupu - Mânăstirea "Trei Ierarhi".

The next objective going up the boulevard is the "Three Hierarchs" Monastery, Prince Vasile Lupu's chief masterpiece.

Pe dreapta pot fi admirate clădirea sucursalei regionale BNR...

On the right, you can view the National Bank regional branch...

... și primăria, Palatul Roznovanu, construit la sfârșitul secolului 18, sediul guvernului retras la Iași în perioada Primului Război Mondial.

... and the city hall, Roznovanu Palace, built at the end of the 18th century, which was the seat o the Government when it retreated in Iași in World War I.

Urmează sediul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de mai mulți ani într-o restaurare ce se apropie de sfârșit.

Next comes the seat of the Moldova and Bucovina Bishopric, which is being restored.

În spatele ei, mai puțin știută și construită în stil modern: Catedrala "Sfânta Fecioară Maria Regină", romano - catolică.

Behind it, less known and built in a modern style, the "Saint Mary" Catholic Cathedral.

Pe dreapta bulevardului se află Teatrul Național "Vasile Alecsandri" în spatele parcului cu același nume, ce datează din 1896. Personal îmi place foarte mult această clădire ce din față pare relativ mică, cu proporții armonioase, unde în 1998 am văzut cu colegii olimpici "Chirița în provinție". Interioarele, în stil rococo, sunt somptuoase, din păcate nu era deschis.

On the right is the "Vasile Alecsandri" National Theatre, behind the park bearing the poet's name. It was built in 1896 and I like it very much, with its relatively small facade and harmonious features. In 1998, I saw there a satyric piece by Alecsandri ("Chirița în provinție" - criticizing the pompous, falsely modern behavior of the upper class). The interiors are exquisite, unfortunately it was closed now.

În fața teatrului se află statuia lui Vasile Alecsandri, opera sculptorului Wladimir Hegel.

Vasile Alecsandri's statue, made by Wladimir Hegel

Uzina electrică ce a alimentat teatrul, totodată prima uzină electrică a orașului se păstrează și azi în spatele teatrului, pe strada Cuza Vodă. Nu departe se află o superbă statuie a cronicarului Miron Costin care însă este cam prost amplasată pentru a fi admirată și fotografiată.

The electric power station that fed the theater also provided electricity to 19th century Iași. I also like historian Miron Costin's statue, nearby, but I never manage to take a good picture of it (yet).

Străzile Cuza Vodă și Bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt se întâlnesc la Piața Unirii, unde este amplasată statuia domnitorului Cuza, realizată de sculptorul italian Raffaello Romanelli (autorul statuii lui Mihai Viteazul din București).

The Stephen the Great and Holy Boulevard and Cuza Vodă street join in the Union Square, were the Little Union's prince has a statue built by Italian sculptor Raffaello Romanelli (who also made the Michael the Brave statue in Bucharest).

Grupul statuar îi include pe Mihail Kogălniceanu (prezentările nu sunt necesare), Costache Negri (pașoptist, diplomat), Nicolae Kretzulescu (prim-ministru) și generalul Ioan Emanuel Florescu (ministru de război, șef al Statului Major General).

The statue group includes Mihail Kogălniceanu (prime minister, historian, writer), Costache Negri (one of modern Romania's first diplomats), Nicolae Kretzulescu (prime minister) and General Ioan Emanuel Florescu (war minister, Chief of the General Staff).

Arhitectură în Piața Unirii, sistematizată, a mai rămas doar Hotelul Traian, construită în 1882 după proiectele inginerului francez Gustave Eiffel, care a proiectat de asemenea podul feroviar de la Ungheni din apropiere. A fost ridicat de fostul primar al Iașului, Scarlat Pastia, dar a costat atât de scump încât acesta s-a ruinat. Construcția este în stil neoclasic, pe schelet de fier, o mare inovație la acea vreme.

Only Hotel Traian remains of the old architecture in Union Square, which was remodeled by the communists. The hotel was built in 1882 according to the plans of French engineer Gustave Eiffel (who also drew the plans of the nearby Ungheni bridge).

În spatele Pieței Unirii se află Piața Independenței, cu un monument dedicat evenimentului. A fost ridicat în 1980, cu prilejul centenarului independenței, fiind un proiect de Gabriela Manole-Adoc și Gherghe Adoc (soți) în stil arhitectural socialist. Monumentul a fost inaugurat în vremuri de tristă amintire de Nicolae Ceaușescu.

Behind Union Square is Independence Square, with a monument erected for the historic event. It was built in 1980, for the centennial, by architects Gabriela Manole-Adoc and Gherghe Adoc in a socialist style. It was inaugurated by Nicolae Ceaușescu (this is all very sad).

De sistematizare a scăpat biserica "Sfântul Spiridon", ridicată în 1752 ca paraclis a spitalului cu același nume. Este ridicată în stil neoclasic, cu intrare din lateral (specifică bisericilor din Moldova).

Fortunately, the "Saint Spyridon" was not affected by the Communist demolitions. It was built in 1752 and belonged to the hospital with the same name. It is Neoclassic, with a lateral entrance (the lateral entrance is specific to churches in Moldova).

Ce m-a îndemnat să pătrund în curtea bisericii este turnul clopotniță de la intrare. M-au impresionat dimensiunile masive ale acestuia. De asemenea, este încadrat de două cișmele (nefuncționale) cu inscripții în turcă, greacă și română, ce atestă faptul că în 1765, în timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica al III-lea, a fost adusă apă potabilă în oraș prin olane (canalizare) din lut ars (ca pe vremea romanilor).

What made me discover this church is first of all its belltower. I was impressed by its massive dimensions. It is flanked by fountains (which no longer work) with Turkish, Greek and Romanian inscriptions which remind that in 1765, during the reign of Grigore Alexandru Ghica III fresh water was brought in the city through clay tubes (like in Roman times).

Că veni vorba de Grigore Alexandru III, cel care a plătit cu viața pentru că s-a opus răpirii Bucovinei de către austrieci în 1776, iată-l: are un bust pe strada ce-i poartă numele.

Speaking of Grigore Alexandru III, who paid with his life for opposing the annexation of Bucovina by the Austrians in 1776, he has a statue on the street bearing his name.

Chiar lângă, pe strada Zmeu, se pregătește viitorul muzeu al orașului.

Nearby, on Zmeu street, the municipal museum shall open.

Revenind însă pe bulevardul Independenței, lângă biserica "Sfântul Spiridon" se află Universitatea de Medicină și Farmacie "Grigore T. Popa" și Institutul de Anatomie.

Returning to independence street, next to "Saint Spyridon" church is found the "Grigore T. Popa" Medecine and Pharmacy University and the Anatomy Institute.

În fața instituției se află Monumentul Unirii, realizat de principesa Olga Sturdza (sculptoriță), demolat de comuniști în 1947, reconstruit în 1999. Grupul statuar înfățișează cinci personaje, întruchipând Patria Mamă, provinciile reîntregite Transilvania, Basarabia și Bucovina și ... românii rămași în afara granițelor. Conturul României Mari se află trasat pe pavimentul din jurul statuii, foarte prizat de 1 decembrie pentru a face fotografii aeriene. :)

In front of the institution is found the Union Monument, built by princess Olga Sturdza, demolished by the Communists in 1947, rebuilt in 1999. The Communists could not stand the author's noble descent, nor the idea of the Great Union, which included lands annexed by the Soviets (Bessarabia and Northern Bukovina).

Nu departe de acest loc, lângă Casa Codreanu, se află Biserica "Sfinții Teodori", zidită acum aproape 300 de ani.

Not far from here is Codreanu Museum and the "Saints Theodore" Church, built almost 300 years ago.

Este timpul să ieșim din centru pentru a ne îndrepta spre Copou. Se poate merge pe bulevardul Independenței, sau, dinspre Piața Unirii, pe strada Lăpușneanu, trecând pe lângă Muzeul Unirii.

It is time to leave the center to go into the Copou neighborhood. You can reach it via the Independence Boulevard or from Union Square on Lăpușneanu Street, passing by the Union Museum.

Intrarea în romanticul Copou este străjuită de Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", clădirea mai fiind cunoscută și sub numele de Palatul Fundațiunii Universitare "Regele Ferdinand I". A fost construită între 1930 - 1934 în stil neoclasic după planurile arhitectului Constantin Iotzu, inginer fiind Emil Prager.

The entrance into this romantic neighborhood is guarded by the Central University Library "Mihai Eminescu", also known as the University Foundation Palace "King Ferdinand I". It was built between 1930 - 1934 in Neoclassic style by architect Constantin Iotzu and engineer Emil Prager.

Există o relație interesantă între Palat și Grupul Statuar al Voievozilor de vizavi: statuile ar fi trebuit să împodobească fațada clădirii, însă temeri legate de rezistența acesteia a dus la faptul că statuile nu au mai fost montate, ci amplasate în părculeț. Și astăzi pot fi admirate statuile lui Dragoș, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Ion Vodă cel Viteaz, Petru Rareș, Vasile Lupu și Dimitrie Cantemir. În perioada interbelică au fost sculptați Carol I și Ferdinand, dar în comunism au fost înlocuiți de Ion Vodă și Petru Rareș...

There is an interesting relationship between the Palace and the Princes Monument on the other side of the boulevard. The statues were originally meant to adorn the building's facade, but there were concerns regarding its resistance. Instead, the statues were placed in the adjacent park. Princes Dragoș, Alexandru the Good, Stephen the Great, Michael the Brave, Ion Vodă the Brave, Petru Rareș, Vasile Lupu and Dimitrie Cantemir. In the inter-war period were also sculpted Carol I and Ferdinand, but they were replaced during the Communist period by Ion Vodă and Petru Rareș.

Nici statuia lui Mihai Eminescu, probabil cea mai frumoasă, cea mai expresivă din țară, nu a fost mereu pe acest amplasament. Ea se afla inițial în fața Universității "Alexandru Ioan Cuza", ulterior înlocuind Monumentul Unirii, care fusese demolat, cum am arătat mai sus.
Mihai Eminescu este însoțit de figurile "filozofului" și "iubirii" și de basoreliefuri reprezentând versuri din "Luceafărul" și "Doina". Totodată, versurile din "Doina" au fost șterse în perioada comunistă, fiind prea "revoluționare".

Mihai Eminescu's statue, probably the most beautiful in the country, was originally in front of the "Alexandru Ioan Cuza" University. It was brought on this site when the Union Monument was demolished.
With the poet are two allegorical figures, the "philosopher" and "love" and basreliefs representing verses from "Luceafărul" and "Doina". However, the verses from the latter poem were removed in the Communist period for being too "revolutionary".

Încă de la începutul Bulevardului Carol I (Copou), începe o înșiruire de clădiri care atrag atenția. Prima pe dreapta este "Palatul Copiilor", reședință nobiliară construită de către logofătul Dumitrache Cantacuzino Pașcanu în 1840. Clădirea a găzduit și familia regală în perioada retragerii de la Iași (1916 - 1918).

There are other interesting buildings on Carol I Boulevard (Copou). The first one on the right in the "Childrens' Palace", which is an old manor built by nobleman Dumitrache Cantacuzino Pașcanu in 1840. The royal family lived there during its Iassy retreat.

Și mai veche este clădirea Spitalului clinic de urgență militar "Doctor Iacob Czihac": 1830. De origina cehă, doctorul Czihac (Cihac) a fost angajat în armata rusă în războiul ruso - turc din 1828 - 1829. A rămas la Iași unde a organizat servicul sanitar al armatei ruse care la vremea aceea ocupa principatele. Instituția și-a continuat activitatea până azi. După spital, pe dreapta, urmează strada Berthelot, cu două obiective istorice importante:

The "Doctor Iacob Czihac" building next to it is even older: 1830. Of Czech origin, doctor Czihac (Cihac) was enrolled in the Russian army during the 1828 - 1829 Russian - Turkish War. He remained in Iași where he organized the sanitary service for the Russian army which occupied the Principalities at the time. The institution continues its activities to this day. After the hospital, on the right, is Berthelot street, with two important historical places:


"Aici a locuit, împărtășind durerile noastre, cetățeanul român și marele prieten al neamului Generalul Berthelot 1916 - 1917"
Ce ziceți de îngerul ce susține balconașul de la mansardă? Nu-i așa că e potrivit cu imaginea de salvator al generalului francez? :)

"Here lived, sharing our sorrows, the Romanian citizen and friend General Berthelot 1916 - 1917"
What do you think of the angel supporting the balcony? Isn't it fitting for the image of the French general who helped organize the Romanian resistance in World War I? :)

"Biserica Sfinții 40 de mucenici, monument istoric - 1760 - ctitorie a hatmanului Vasile și Safta Ruset. Aici a slujit ca diacon între 1859 - 1863 marele nostru scriitor Ion Creangă" Dar nu aici a tras Creangă cu pușca după ciorile de pe clopotniță, ci la Golia. :)

"The 40 martyrs" Church, built in 1760 by Vasile and Safta Ruset, was the place writer Ion Creangă served as priest between 1859 - 1863. He once famously dislodged crows from the belltower with a hunting rifle, but this was at Golia Monastery, not here.

Cu siguranță cea mai impresionantă clădire din Copou este Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Prima dată am văzut-o dintr-un autocar, acum câțiva ani... nu îmi venea să cred că e atât de mare, mai mare decât clădirea de la București (și mai veche, 1860 ca an de fondare). Acum că am trecut pe lângă ea la pas, am constatat că este prea mare pentru a o încadra toată într-o fotografie.

The most impressive building in the Copou neighborhood is the "Alexandru Ioan Cuza" University. The first time I saw it from a bus, a few years ago, I could not believe how big it was, bigger than the Bucharest University (and older, too). This time, walking past it, I saw that there is no way I could capture an image of it whole.

Palatul Universității actual a fost construit între 1893 - 1897 și extins la dimensiunile actuale în perioada interbelică.

It was built in 1893 - 1897 and extended to the present form in the inter-war period.

Doi lei masivi străjuiesc intrarea.

Two massive lions guard the entrance.

De asemenea, în fața universității sunt ridicate două statui: istoricul A. D. Xenopol...

Also, in front of the Univeristy are the statues of historians A. D. Xenopol...

... iar chiar în stația în care studenții așteaptă să plece de la cursuri, Mihail Kogălniceanu.

... and Mihail Kogălniceanu.

Urcând mai departe dealul Copou, pe partea dreaptă, se poate observa statuia unui cavalerist. Este vorba de monumentul "Statuia Cavaleristului în atac" sau mai pe larg "Monumentul Eroilor Diviziei 2-a de Cavalerie", închinat eroilor căzuți în Șarja de la Prunaru, apărând Bucureștiul în Primul Război Mondial.
Este un superb monument alegoric (Victoria și Sacrificiul) pe un soclu neoromânesc cu basoreliefuri de bronz ce retraseaza luptele purtate de Divizia a 2-a de Cavalerie până la Budapesta.

Continuing on the main boulevard, the statue of a cavalryman can be observed on the right. It is the monument "Cavalryman attacking", or "Monument to the Heroes of the 2nd Cavalry Division", for those who fell in the Prunaru Charge, defending Bucharest during World War I.
It is a superb allegorical monument (Victory and Sacrifice) on a Neoromanian pedestal with bronze basreliefs retracing the battles fought by the 2nd Cavalry Division to Budapest.

Monumentul fost inaugurată concomitent cu Monumentul Unirii, în 1927, la ceremonie participând Regina Maria și Principesa Ileana. În perioada comunistă, stema regală a fost scoasă de pe soclu iar inscripția 1916 - 1919 a fost înlocuită cu 1918 (pentru a oculta ocuparea Budapestei).

The monument was inaugurated at the same time as the Union Monument, in 1927, with Queen Mary and Princess Ileana participating. During the Communist period, the royal emblem was taken off and the 1916 - 1919 inscription was replaced with 1918, leaving out the campaign in Hungary.

Cinematograful și magazinul din spate cam strică fundalul acestui monument. Vizavi se află intrarea în Grădină Copou. În imagine, Obeliscul cu Lei și Teiul lui Eminescu (stânga), dar despre celebrul parc voi scrie mai detaliat ulterior.

It is hard t photograph the former monument, the background is a supermarket and cinema which don't really fit. On the other side of the boulevard is Copou Park with the Lions Obelisk and Eminescu's Linden Tree (on the left). I shall write more about this classic park soon.

O bună parte din vizita Iașului am petrecut-o în Copou, mergând de la o casă memorială la alta. Despre acestea voi povesti separat. Nu m-am lăsat până am ajuns și la Muzeul Sadoveanu, de la capătul orașului (se poate ajunge cu tramvaiul).
Într-adevăr, nimeni nu poate spune că a vizitat orașul dacă nu s-a pierdut câteva ore în Copou. Ar descoperi astfel mici comori arhitecturale și de cultură. De exemplu Școala "Mihail Kogălniceanu", unde a urmat cursuri George Emil Palade, laureat în 1874 al premiului Nobel pentru medicină. Familia celebrului savant locuia pe strada Sărăriei, care străbate tot cartierul.

I spent a lot of time in the Copou neighborhood, visiting the memorial houses. There is lots to say about them. I even went to see the Sadoveanu museum, which is at the edge of town (you can reach it by tram).
Indeed, no-one can claim having visited the city without losing oneself in Copou for a few hours. There are architectural and historical treasures to be found, like the "Mihail Kogălniceanu" school, where 1974 Nobel Prize winner George Emil Palade first attended class.

Mărturisesc faptul că, mai ales iarna, lumina zilei nu mi-a fost de ajuns. Unele obiective le-am văzut doar noaptea, de exemplu Biserica Armenească (strada Armeană).

I must say that the short winter days were not enough and some places I visited only at night, like the Armenian church.

Sunt probabil zone frumoase pe care nu le-am descoperit nici în această vizită, clădiri de interes asupra cărora nu am insistat. Însă Iași a devenit pentru mine un oraș nu doar de vizitat, ci de revăzut de plăcere, de revenit în orice anotimp, de petrecut timp, de reîntâlnit prieteni.
(în imagine, Teatrul Luceafărul, construit în 1949 într-un interesant stil socialist)

There are surely beautiful places that I haven't discovered on this visit either, buildings of interest that I have not insisted upon. But Iași is now for me not only a city to visit, but a place to return to for the simple enjoyment of pleasant days, seeing friends...

(in the picture, the 1949 Luceafărul Theater, in an interesting socialist style)

Iar pentru că am început povestea cu Palatul Culturii, să închei, simetric, cu Palas, complexul comercial unde trebuie să recunosc că am petrecut ceva timp, la căldură, la povești cu prietenii, chiar și la cumpărături. Dincolo de toate controversele legate de construcția lui (pe care nici nu le știu cu exactitate), îmbinarea între vechi și nou, între patrimoniu istoric și funcții moderne este unică în România și pot spune că este reușită. E un obiectiv de văzut și cu siguranță e de plimbat prin grădină, dar nu pe zăpadă. :)

And since I started the story with the Palace of Culture, I should en it, symmetrically, with the Palas Mall. I have to say I spent some time there, warming, having coffee with friends or even shopping. There were some controversies with its construction, but I must say it ended up well, mixing old and new in a balanced way. It is worth seeing and walking through the gardens (when it's warmer!) :)

În încheiere, mulțumesc prietenilor care mi-au făcut vizita la Iași mai frumoasă: Mihaela, Iulia, Nicu, Horia și Vlad. Voi reveni!

In conclusion, I want to thank the friends who made my visit in Iași more enjoyable: Mihaela, Iulia, Nicu, Horia and Vlad. I shall come back!
Locația: Iași, Romania

Comentarii

Trimiteți un comentariu