Am fost la Bucov lângă Ploieşti unde, într-un parc întins, am putut vizita conacul ce a aparţinut cândva lui Constantin Stere (1865-1936), om cu un destin extraordinar, după cum vom vedea.
Născut la Horodişte, lângă Soroca, în Basarabia, într-o familie din mica boierime, tânărul Constantin era la 20 de ani deja deportat în Siberia: făcuse parte din societatea secretă Narodnaya Volya (voinţa poporului sau libertatea poporului), responsabilă între altele de asasinarea Ţarului Alexandru al II-lea. Tinereţea lui Stere a fost marcată de ideile marxiste şi în orice caz de o orientare politică de stânga.
Ulterior, renunţând la marxismul ce preconiza realizarea socialismului prin revoluţie, pe care nu o considera necesară în România, Constantin Stere pune bazele filozofiei Poporanismului ce propunea menţinerea modului de viaţă al ţărănimii sub aspect cultural: identitate, obiceiuri, îndeletniciri tradiţionale, însoţită de dezvoltarea sa din punct de vedere economic prin asocierea în cooperative de producţie. De asemenea, susţinea introducerea sufragiului universal în locul celui censitar, tot pentru a da mai multe drepturi ţărănimii, principala pătură socială la acea vreme.
Jurnalist, avocat şi om politic, Constantin Stere s-a deplasat foarte mult pe eşichierul politic de-a lungul vieţii: a făcut parte din Partidul Social-Democrat al Muncitorilor din România (stânga), ulterior devine membru al Partidului Naţional Liberal înainte de Primul Război Mondial, dar în timpul neutralităţii (1914-1916) susţine alianţa cu Puterile Centrale şi se apropie astfel de Conservatori. După război face parte din Partidul Naţional Ţărănesc, unde iscă o serie de conflicte, mai ales cu de aripa lui Iuliu Maniu - ardelenească - care nu îi ierta poziţia avută în timpul războiului. Tot timpul se călăuzeşte după propriile convingeri, devenind un personaj incomod şi chiar duşmănit de mulţi contemporani, mai ales în lumea politică şi jurnalistică.
S-a remarcat în plan cultural prin activitatea sa publicistică ("Viaţa Românească" - revistă literară de stânga, "Basarabia" - revistă pentru românii din respectiva provincie aflată sub ocupaţie ţaristă) şi scriitoricească (romanul autobiografic "În preajma revoluţiei").
Totuşi, cea mai importantă realizare a lui Constantin Stere se leagă de rolul său în înfăptuirea unirii Basarabiei cu România: reprezintă la Chişinău guvernul României condus la acea vreme de germanofilul conservator Alexandru Marghiloman (1854-1952) şi face parte din Sfatul Ţării ce la 27 martie proclamă unirea Basarabiei cu România.
În ultimii ani din viaţă se retrage pe moşia de la Bucov unde va scrie. Moşia provine din dota celei de-a două soţii: Ana Ionescu-Radovici, aflată şi ea la a doua căsătorie. Ana, născută Ionescu, era nepoata bogatului bancher Ghiţă Ionescu, cel care a construit vila ce găzduieşte astăzi Muzeul Judeţean de Artă Prahova "Ion Ionescu-Quintus" (mică lumea la Ploieşti, nu-i aşa?). Constantin şi Ana vor avea doi copii, o fată, Silvia, și un fiu: Ion Stere (1918-1997), căsătorit cu Suzana Stere-Paleologu. Luptător în Al Doilea Război Mondial, exilat în perioada comunistă, Ion Stere va avea bucuria de a revedea moşia de la Bucov după Revoluţie, devenită între timp parc public (fiind amenajată chiar şi o grădină zoologică!) iar conacul restaurant. Soţia sa, nora marelui patriot Constantin Stere, a reuşit să recupereze domeniul de la Bucov, dar l-a donat statului român cu sarcina de a fi creat un muzeu memorial pentru Constantin Stere. Astfel, victimele regimului comunist care au fost izgonite din ţară, confiscânduli-se tot ce avea au făcut un generos şi mare act de binefacere pentru perpetuarea memoriei unui personaj marcant al istoriei naţionale din perioada Marei Uniri pentru care noi, cei ce ne plimbăm prin parc sau vizităm muzeul trebuie să fim recunoscători.
Conacul conţine o expoziţie foarte interesantă cu obiecte personale ale familiei Stere (donate tot de doamna Stere-Paleologu, dintre cele care au supravieţuit vicisitudinii istoriei la care au fost supuşi descendenţii lui Constantin Stere) precum şi cu alte obiecte de epocă. Printre exponate menţionez o bucată din sârma ghimpată scoasă în 2010 de pe graniţa de la Prut (am mai văzut un exemplu la Muzeul Memorial Nicolae Iorga din Vălenii de Munte) precum şi o operă din fier forjat reprezentând harta României Mari (din nefericire nu reţin autorul dar voi reveni cu completare).
Conacul a fost bine restaurat, după ce decenii de-a rândul a servit drept restaurant, fiind mutilat arhitectural. Este indubitabil punctul cultural central al parcului, unul ce nu ar trebui să fie ignorat de cei ce vin să se recreeze, ci considerat ca punct de plecare pentru tot frumosul decor de agrement din jur. Ghidajul a fost foarte interesant, din păcate nu se poate fotografia.
Parcul în sine este un vast loc de odihnă şi recreere pentru ploieşteni, cu alei umbroase şi un lac pe care vara se pot face plimbări cu hidrobicicleta. La intrarea sa se află ansablul memorial "Aleea Scriitorilor" - 10 figuri de scriitori contemporani lui Stere, precum şi ansamblul sculptural "Armonia Unirii" compus din 3 cuburi şi 3 coloane din fier, de Alfred Dumitriu. Chiar mi-a plăcut mult această operă abstractă ce punctează frumos pajiştea pe care se află, transmiţând cu succes simbolismul său, cel al provinciilor majore Transilvania şi Basarabia reunite cu România în 1918.
Am vizitat parcul pe o zi pâcloasă de sfârşit de iarnă, cerul era albicios, zăpada se topea şi era cam murdară. Chiar şi în acel anotimp defavorabil, parcul era frumos. Aştept cu nerăbdare să revin la Bucov în anotimp cald, când totul este înverzit iar tufele de trandafiri în floare, şi mai ales pentru a revedea locul de odihnă a neînfricatului luptător pentru libertate care a fost Constantin Stere.
Fotografii: Mirela Bena
Constantin and Ion Stere Memorial Museum
I was in Bucov near Ploiești where, in a large park that used to be an estate, I visited the mansion that once belonged to Constantin Stere (1865-1936), an extraordinary character.
He was born in Horodiște, near Soroca, Bessarabia, in a family with a small wealth. By age 20 he was already deported to Siberia: he took part in the secret society Narodnaya Volya („will of the people” or ”liberty of the people”), which is famous for having assassinated Tsar Alexander II. In his youth, Stere was impregnated with Marxist ideas and leftist ideas generally.
Later, breaking with this ideology which advocated change through revolution that he deemeed unnecessary in Romania, Constantin Stere founded the ”Poporanism”, a philosophy advocating the preservation of the peasantry's way of life culturally (folk identity, customs, traditional arts and crafts) while ensuring their economic developpment through cooperative production. He was also a supporter of universal suffrage in order to allow representation for the peasant class, the dominant class in Romania at that time.
Stere was a journalist, a lawyer and a political figure. He evolved a great deal politically, founding a socialist left party, then joining the liberals (The National Liberal Party - PNL before World War One. During Romania's neutrality (1914-1916) he was in favour of joining the Central Powers in a war against Tsarist Russia to recover Bessarabia, taken, illegally, from Moldova in 1812 in a Russo-Turkish peace treaty. Thus he was against mainsteam ideas and policies and drew closer to the Conservative Party which had a strong pro-german stance. After the war he joined the National Peasant Party (right) where he clashed with the Transylvanian wing of Iuliu Maniu (who could not forgive his past pro-german attitude). All his life he was led by his own convictions, becoming an inconvenient character, especially in the political and journalistical worlds.
He was a prolific journalist, founding several papers: ("Viața Românească" - "Romanian Life" litterary paper left-oriented, "Basarabia" for Romanians in that province). He also wrote an autobiographical novel: "Near the Revolution".
His most important achievement was his prominent role in the Union of Bessarabia with Romania proclaimed on March 27th 1918. He was the representative of the Romanian Government in Chișinău and member of the State Council (Sfatul Țării) which proclaimed the union.
In the last years of his wife he retired on the Bucov estate and devoted himself to writing. The estate belonged to his second wife: Ana-Ionescu Radovici, herself at her second marriage. Ana, born Ionescu, came from the prominent family of banker Ghiță Ionescu, her grandfather, who built the villa housing the Prahova County "Ion Ionescu-Quintus" Art Museum . Small world, right? Constantin and Ana had two children, Silvia and Ion (1918-1997), the latter married to Suzana Stere-Paleologu. He fought in the Second World War on the Eastern Front and fled the country upon the arrival of the Communists. He was active in the Romanian exiled community. He had the chance to see Bucov again after the 1989 Revolution, in the meantime transformed in a public park (with Zoo!) and restaurant. Suzana Stere-Paleologu recovered the domain but donated it to the Romanian State so that a memorial museum to the Stere family may be built. Thus, the victims of the Communist Regime made a generous gesture, to honour the memory of a great patriot and keep the park public. Strollers should know, when relaxing and having a stroll with their family and friends, that they owe this to the Stere family, whose house is close by, asking to be visited.
And it is worth it, too. It contains a series of personal objects and furniture of the Stere family which have miraculously escaped in their ordeals. They too were donated by Suzana Stere-Paleologu. Other objects were donated or collected. Thus, there is a piece of barbed wire from the Prut border with Moldova, which was recently dismantled. I recently saw another piece at the Nicolae Iorga Memorial Museum in Vălenii de Munte. Another object which attracted my attention is an art piece of wrought iron representing the map of Greater Romania (I must find out the author).
The manor was well restored, considering it served as a restaurant for decades and was architecturally mutilated. It is the cultural apex of the park and should be visited en masse by the people of Ploiești passing a few hours of their weekend in the vast park. The guide gave us a wealth of interesting information; unfortunately pictures cannot be taken of the interior.
The latter has shady paths and a lake with paddle boats. At its entrance is the ensemble "The Writers' Path" - 10 prominent authors from Stere's time and the patriot as a central figure. Another ensemble is "The Harmony of the Union" - 3 iron cubes and columns, by Alfred Dumitriu. I liked the symbolism of this work of art, Romania and it's two main provinces reunited in 1918: Transylvania (and Banat) and Bessarabia (with Bukowina).
I visited the park on a gloomy winter day. The sky was white, the snow was melting and already dirty, and even so, the park was beautiful. I wish to return see Bucov in the green season, when all the mighty trees regain their folliage and the rose bushes are in bloom, and also because Constantin Stere, a great freedom fighter, deserves our respect and admiration.
L-am vizitat si eu ,si gasesc ca este un colt minunat. Acum imi dau seama ca probabil Bucov vine de la Bucovina.
RăspundețiȘtergereSper ca sa suscite interes pentru cat mai multa lume sa-l viziteze.
Nu departe mai exista un loc minunat Conacul lui Bellu devenit muzeu prin grija profesorului si omul de cultura Simache din Ploiesti ( fondator si a muzeului chinegetic din Cheia). La conacul Bellu, plasat de asemenea intr-un parc superb s-a deschis de curand si foisorul cu o minunata colectie de costume admirabile si obiecte traditionale de o rara frumusete. Va sfatuiesc sa nu-l ocoliti!
Nu cred că Bucov vine de la Bucovina, denumirea este mai veche decât momentul răpirii Bucovinei. În apropiere, pe Teleajăn, a fost şi o luptă dată de Mihai Viteazul cu polonezii în 1601, bătălie pierdută din păcate. După Bucov am fost la Bellu, cele două obiective se completează foarte bine într-o vizită de o zi. Despre profesorul Simache am aflat lucruri la tot pasul în Ploieşti, unde a înfiinţat şi îngrijit numeroase muzee, este un om care şi-a pus definitiv amprenta pe cultura regiunii şi am menţionat acest lucru în postările anterioare.
RăspundețiȘtergere