Prima dată am auzit de la bacul de la Ostrov de la niște colegi de birou care mergeau cu motocicleta la Vama Veche și astfel fentau blocajele de la Murfatlar, înainte să avem autostradă până la Constanța. Mi se părea atât de fain să mergi cu motocicleta la mare și pe deasupra să treci Dunărea nu pe un pod, ci cu bacul, putând astfel admira în voie frumusețea fluviului.
A durat ceva timp până la prima mea trecere cu bacul la Ostrov, pentru că cel mai scurt şi mai rapid drum până la mare rămâne cel peste podul de la Cernavodă, dar cu prilejul vizitei la Silistra am prevăzut special să traversez cu bacul.
Eu credeam că vaporul se ia direct din Silistra, trecând din Bulgaria în România, însă de fapt acesta se ia după trecerea graniței în România. Aceasta este una dintre cele mai ciudate pe care le-am văzut, practic după un rând de blocuri care seamănă cu cele din Militari este un post de frontieră cu barieră. O scurtă verificare și pac! suntem în România. Dincolo de gard la o aruncătură de băț ai putea intra în blocurile bulgarilor. Îmi pare rău că nu am tras câteva cadre, dar în principiu nu e voie și era mare aglomerație de mașini care nu ar fi avut răbdare să stea după mine.
După ce am trecut, situația devenea și mai ciudată, intrând cu mașina pe un drum de pământ excesiv de prăfos. Opresc la ghișeul de bilete foarte îngrijorat că nu îmi păstrasem lei și aveam doar leva. Din fericire, se poate plăti în ambele și traversarea costă 35 de lei (sau echivalent în leva). Imediat după ghișeu m-am așezat la coada de mașini, în timp ce un bac pleca. Acolo am aflat câteva detalii despre trecerea Dunării la Ostrov:
Drumul arăta așa jalnic, tăiat prin vegetația de pe mal pentru că vechiul acces a fost stricat de ape și s-a amenajat o nouă platformă de îmbarcare. Cândva bulgarii aveau și ei un serviciu de traversare, un elegant feribot alb, dar a fost scos de pe piață de alternativa românească: platforme împinse de remorchere, care consumă mai puțin și vin mai des. Când am traversat noi făceau du-te vino de la un mal la altul 3 remorchere la interval de 20 de minute: Perla, Taifun și Cardinal (noi am mers cu Cardinal).
Eram foarte încântaţi că am reușit să ajungem la asfințit, pentru că vroiam să ne bucurăm din nou de moment. Nu ne părea rău deloc de faptul că a trebuit să așteptăm al treilea bac, pentru că am avut timp să facem poze pe îndelete și să intrăm în vorbă cu oamenii care așteptau.
Mi-am dat cu părerea că ar fi bun un pod la Silistra, un oraș așa mare. Un om îmi răspunde că noi avem în primul rând interes pentru un pod, că noi avem pământiri dincolo de Dunăre. Mă gândeam că omul revendica Dobrogea de sud, dar de fapt el se referea la satele dimprejurul Ostrovului. Oricum, după părerea mea bulgarii ar fi bine inspiraţi să tragă un pod aici pentru românii care obisnuiesc să petreacă vacanţa pe ţărmul bulgăresc.
Crossing the Danube on the Ostrov ferry-boat
The first time I heard about the Ostrov ferry-boat it was from a couple of co-workers who went to Vama Veche on motorcycle and took it to avoid the traffic jams at Murfatlar, before the Bucharest - Constanţa freeway was complete. I thought it was cool to ride a motorcycle to the seaside and to cross the Danube on a ferry, not on the usual bridge, allowing a longer contemplation of the river.
It took me some time to get to cross the Danube at Ostrov, because the fastest and shortest road to the seaside remains the one crossing the Cernavodă bridge, but the occasion finally came with the visit at Silistra.
I always thought the ferry-boat links Silistra directly to Romania, cross-border, but in fact you need to cross the border first into Romania at Ostrov to take the ferry. The border crossing is one of the oddest I have seen, with the border post directly after the last residential buildings in Silistra. From their balconies you could throw a bucket of water over the fence into Romania. I wish I took some pictures but I was intimidated by the "no pictures" signs and also there were cars waiting in line behind me.
After the border crossing came a dusty dirt road. There was a ticket booth for the ferry where one can pay in lei (35) or leva. Then we went to the queue as a ferry was leaving, wondering why the road was so bad. While we waited for our turn, we had plenty of time for pictures and to find out a few things about the crossing from the locals. It turns out the dirt access road is newly blazed, after the old boarding platform became unaccessible because of the water lever. The Bulgarians used to have a big and modern ferry servicing directly from Silistra, but it went bankrupt because of the cheaper Romanian alternative: platforms pushed by tugboats. There were three of them, going back and forth between the banks: Perla, Taifun and Cardinal, the one we took. There was one arriving every 20 minutes.
We were very happy that we timed the corssing just right to admire the sunset over the Danube once more. I chatted with a local, saying that a bridge would be useful in this spot and that I'm surprised it was not built yet. He replied that Romania would have the biggest interest in linking the two shores, to connect the villages around Ostrov to the other side. In my opinion Bulgaria would, because Romanians from Bucharest often vacation on the Bulgarian seaside and it would shorten their trip.
A durat ceva timp până la prima mea trecere cu bacul la Ostrov, pentru că cel mai scurt şi mai rapid drum până la mare rămâne cel peste podul de la Cernavodă, dar cu prilejul vizitei la Silistra am prevăzut special să traversez cu bacul.
Eu credeam că vaporul se ia direct din Silistra, trecând din Bulgaria în România, însă de fapt acesta se ia după trecerea graniței în România. Aceasta este una dintre cele mai ciudate pe care le-am văzut, practic după un rând de blocuri care seamănă cu cele din Militari este un post de frontieră cu barieră. O scurtă verificare și pac! suntem în România. Dincolo de gard la o aruncătură de băț ai putea intra în blocurile bulgarilor. Îmi pare rău că nu am tras câteva cadre, dar în principiu nu e voie și era mare aglomerație de mașini care nu ar fi avut răbdare să stea după mine.
După ce am trecut, situația devenea și mai ciudată, intrând cu mașina pe un drum de pământ excesiv de prăfos. Opresc la ghișeul de bilete foarte îngrijorat că nu îmi păstrasem lei și aveam doar leva. Din fericire, se poate plăti în ambele și traversarea costă 35 de lei (sau echivalent în leva). Imediat după ghișeu m-am așezat la coada de mașini, în timp ce un bac pleca. Acolo am aflat câteva detalii despre trecerea Dunării la Ostrov:
Drumul arăta așa jalnic, tăiat prin vegetația de pe mal pentru că vechiul acces a fost stricat de ape și s-a amenajat o nouă platformă de îmbarcare. Cândva bulgarii aveau și ei un serviciu de traversare, un elegant feribot alb, dar a fost scos de pe piață de alternativa românească: platforme împinse de remorchere, care consumă mai puțin și vin mai des. Când am traversat noi făceau du-te vino de la un mal la altul 3 remorchere la interval de 20 de minute: Perla, Taifun și Cardinal (noi am mers cu Cardinal).
Eram foarte încântaţi că am reușit să ajungem la asfințit, pentru că vroiam să ne bucurăm din nou de moment. Nu ne părea rău deloc de faptul că a trebuit să așteptăm al treilea bac, pentru că am avut timp să facem poze pe îndelete și să intrăm în vorbă cu oamenii care așteptau.
Mi-am dat cu părerea că ar fi bun un pod la Silistra, un oraș așa mare. Un om îmi răspunde că noi avem în primul rând interes pentru un pod, că noi avem pământiri dincolo de Dunăre. Mă gândeam că omul revendica Dobrogea de sud, dar de fapt el se referea la satele dimprejurul Ostrovului. Oricum, după părerea mea bulgarii ar fi bine inspiraţi să tragă un pod aici pentru românii care obisnuiesc să petreacă vacanţa pe ţărmul bulgăresc.
Crossing the Danube on the Ostrov ferry-boat
The first time I heard about the Ostrov ferry-boat it was from a couple of co-workers who went to Vama Veche on motorcycle and took it to avoid the traffic jams at Murfatlar, before the Bucharest - Constanţa freeway was complete. I thought it was cool to ride a motorcycle to the seaside and to cross the Danube on a ferry, not on the usual bridge, allowing a longer contemplation of the river.
It took me some time to get to cross the Danube at Ostrov, because the fastest and shortest road to the seaside remains the one crossing the Cernavodă bridge, but the occasion finally came with the visit at Silistra.
I always thought the ferry-boat links Silistra directly to Romania, cross-border, but in fact you need to cross the border first into Romania at Ostrov to take the ferry. The border crossing is one of the oddest I have seen, with the border post directly after the last residential buildings in Silistra. From their balconies you could throw a bucket of water over the fence into Romania. I wish I took some pictures but I was intimidated by the "no pictures" signs and also there were cars waiting in line behind me.
After the border crossing came a dusty dirt road. There was a ticket booth for the ferry where one can pay in lei (35) or leva. Then we went to the queue as a ferry was leaving, wondering why the road was so bad. While we waited for our turn, we had plenty of time for pictures and to find out a few things about the crossing from the locals. It turns out the dirt access road is newly blazed, after the old boarding platform became unaccessible because of the water lever. The Bulgarians used to have a big and modern ferry servicing directly from Silistra, but it went bankrupt because of the cheaper Romanian alternative: platforms pushed by tugboats. There were three of them, going back and forth between the banks: Perla, Taifun and Cardinal, the one we took. There was one arriving every 20 minutes.
We were very happy that we timed the corssing just right to admire the sunset over the Danube once more. I chatted with a local, saying that a bridge would be useful in this spot and that I'm surprised it was not built yet. He replied that Romania would have the biggest interest in linking the two shores, to connect the villages around Ostrov to the other side. In my opinion Bulgaria would, because Romanians from Bucharest often vacation on the Bulgarian seaside and it would shorten their trip.
coada de maşini la bac / the line waiting to board the ferry-boat
platforma de îmbarcare / the boarding platform
vapoare ancorate la ţărm / boats anchored by the shore
reguli pentru pasageri / passenger rules
Dunărea şi o insulă în faţa noastră / the Danube and an island in front of us
vedere spre maşini de pe platformă / view from the platform towards the waiting line
remorcherul şi platforma pentru maşini / the tugboat and the car transportation platform
detinaţia se află la acel grup de copaci din depărtare / the destination is near that groups of trees on the opposite shore
Pornim. Remorcherul împinge vânjos platforma plină cu mașini. Văd malul insulei din ce în ce mai aproape, apoi capătul ei nisipos, cu stoluri de păsări și bușteni uscați aduși de apă. Dunărea se vede acum în toată măreția ei, curgând în dreapta spre revărsare. O barjă imensă trece prin fața noastră. Ne intersectăm cu un remocher. Spre stânga soarele apune, spre bucuria noastră.
-
In front of us there was an island that the ferryboats were rounding. It was our turn to board. The cars boarded symetrically, on the left then on the right side, to balance the platform which could carry 12 vehicles.
And we're off! The tug boat is vigouruously pushing the platform loaded with cars. I see the banks of the island in front of us closer and closer and then we round its narrow sandy point with flocks of birds and driftwood. We could now see the Danube in all its might, flowing strongly to our right. A large barge crosses our path downstream. On our left the sun is setting, to our delight.
vaporaşul nostru / our tugboat
platforma e încărcată cu maşini / the platform is filled with cars
un alt remorcher s-a intersectat cu noi în sensul opus / another tugboat passing us in the opposite direction
alt remorcher vine spre noi / another tugboat coming our way
ocolim insula nisipoasă pe care o vedeam de pe ţărm / we are rounding the sandy island we were seeing from the shore
stoluri de păsări şi lemn uscat pe limba de nisipi a insulei / flocks of birds and driftwood
on the island's sandy spit
ambarcaţiuni vechi şi noi / old and new transportation modes
prin faţa noastră trece o barjă uriaşă / a huge barge crosses our path
Întorc o ultimă dată privirea spre Silistra. Îmi era clar că orașul care atâta vreme mă fascina fără a-l fi vizitat devenise special pentru mineși voi reveni să-l vizitez de fiecare dată când voi avea ocazia.
După o oră și jumătate de la trecerea Dunării eram în București.
-
I turn to look one last time at Silistra. I was fascinated a long time with this city without visiting it. Now, after this first trip, it's become a special place for me and I shall come back as often as I have the chance.
An hour and a half after crossing the Danube we were already in Bucharest.
în spatele nostru se vede foarte frumos oraşul Silistra cu turnul televiziunii, blocuri, dealul fortăreţii Medjid Tabia şi hotelul Drastar în dreapta / behind us we have a beautiful view of Silistra with the television tower, residential buildings, the Medjid Tabia Fortress hill and Hotel Drastar on the right
Mereu am asemuit aceasta calatorie, venind dinspre Calarasi, cu un drum spre capatul Romaniei. Este o imagine fascinanta cand ajungi pe malul Ostrovului si dai de gardul anemic care delimiteaza granita dintre Romania si Bulgaria. De mers! Macar de curiozitate... www.hailabord.ro/2011/11/cu-bacul-spre-capatul-romaniei.html
RăspundețiȘtergereNu ştiam că aţi fost şi voi cu bacul. E păcat că nu sunt mai multe relatări şi poze pe net cu Ostrov. Văd că aţi trecut tot cu Cardinal. :) Data viitoare vă recomand foarte călduros un popas la Silistra. Şi da, imaginea aia cu gardul de sârmă şi blocurile... priceless. Sunt ciudate graniţele astea în oraş.
RăspundețiȘtergereFoarte frumoasa calatoria cu bacul.
RăspundețiȘtergereO experienta foarte frumoasa.
RăspundețiȘtergere