Baraolt

Baraolt este oraşul principal al zonei cu acelaşi nume (depresiunea Baraolt), situată în nord-vestul judeţului Covasna.

Este doar un orăşel, dar nu se află nimic mai măricel în jur şi are un centru cochet. În anii 80 a fost amplasat aici monumentul minerului, oraşul fiind, surprinzător, unul minier. Nu s-ar zice, după cum arată oraşul, adică îngrijit, fără blocuri mari. Epitaful care se păstrează este unul ultracomunist, a rămas parcă îngheţat în timp: "Monumentul 'Eroismul minerilor în opera de industrializare a ţării' a fost inaugurat în ziua de 12 august 1984, cu prilejul sărbătoririi Zilei minerului în anul celei de-a 40-a aniversări a revoluţiei de eliberare socială şi naţională antifascistă şi antiimperialistă de la 23 august 1944".

În centru se remarcă biserica catolică, fortificată, precum şi liceul de lângă, situat într-o veche şi impunătoare clădire cu o frumoasă troiţă în faţă, sub nişte copaci bătrâni şi umbroşi.

La baza turnului bisericii sunt multe plăci comemorative pentru cei căzuţi nu doar în Primul şi al Doilea Război Mondial, dar şi în Revoluţia de la 1848.

Am intrat în biserica foarte frumoasă şi liniştită. Găsesc regretabil că, la fel ca în alte locuri turistice cum e această biserică, nu am găsit materiale în limba română. Plăci, inscripţii şi chiar şi materiale turistice, totul în maghiară. Este păcat, pentru că suntem mulţi nevorbitori de limba maghiară care am fi curioşi să aflăm informaţii despre locurile pe care le vizităm. Cum putem cunoaşte o cultură sau o istorie locală dacă materialele nu sunt disponibile în engleză şi mai ales în limba de stat, limba română? Autorităţile, sau cine e responsabil cu chestiunile astea la obiectivele vizitate, nu procedează bine, că în rest, oamenii sunt de treabă şi răspund la întrebări, dau indicaţii sau informaţii.

Pe zidul bisericii am găsit şi o plăcuţă "de epocă" ce vorbeşte singură, în sensul că este şi ea îngheţată în timp şi nu e nevoie să ştii vreo limbă pentru a înţelege mesajul. O aveţi în imagine mai jos. Un soldat dă mâna cu un tânăr îmbrăcat în costum tradiţional unguresc. Pe fundal cătuşe rupte şi crucea apostolică maghiară (prezentă din evul mediu în heraldica Ungariei dar şi a Slovaciei). Data, 12 septembrie 1940, nu lasă loc interpretărilor: plăcuţa glorifică "eliberarea" Transilvaniei după Dictatul de la Viena din 30 august 1940, de către Ungaria horthystă. Potrivit prevederilor Dictatului, administraţia şi armata română trebuiau să părăsească teritoriile pierdute până la 15 septembrie 1940. Probabil că trupele horthyste au intrat în Baraolt pe 12 septembrie.

Plăcuţa încă se află pe zidul bisericii în anul de graţie 2011, unde nu-şi mai prea are locul, pentru că din fericire Dictatul de la Viena a fost anulat. Locul ei ar fi mai degrabă la muzeu, ca artefact al unei perioade istorice trecute. Aflarea ei pe zid în prezent nu se justifică nicidecum. Ca fapt divers, Muzeul Naţional de Istorie de la Budapesta are o secţiune întreagă consacrată "recuperării" Transilvaniei, cu postere propagandistice cu imagini idilice cu biserici fortificate... săseşti. Astfel de obiecte sunt arhivă istorică, valoroasă, dar aparţinând unei anumite epoci din trecut.

În mod similar, dar invers, s-a creat o polemică privind plăcuţa cu citatul lui Nicolae Iorga din faţa Statuii lui Matei Corvin de la Cluj, care după restaurarea statuii a fost reamplasată. Plăcuţa cu respectivul citat nu este un element original al monumentului ci a fost montată într-un anumit context în perioada interbelică, iar astăzi nu-şi are nicio justificare. Ea este totuşi acolo şi acum, ca şi plăcuţa iredentistă din Baraolt. Se mai află prin ţară multe inscripţii anacronice, horthyste sau comuniste, care ar trebui relocate în muzee, pentru ca monumentele să fie în acord cu timpurile pe care le trăim şi să promoveze valori culturale şi sociale pozitive.

Baraolt

Baraolt is the main town of the area with the same name (the Baraolt valley), in northwestern Covasna county.

Is is just a little town but there is nothing bigger in the area so it is a point of attraction and has a neat center. There is a monument in the main intersection dedicated to miners, because, although one would not suspect, mining was a thriving industry here. There are no marks like big buildings or stuff like that to indicate it. The dedication on the monument was written before 1989 and it stayed: "The monument 'Miner's heroism in the noble work of modernising the country' was inaugurated on August 12th 1984, Miner's Day, celebrating 40 years since the social, national anti-fascist and anti-imperialist liberation revolution of August 23rd 1944". Vilifying fascism is frequent in communist propaganda, only to better cammouflage one totalitarian regime with another. August 23rd was the day Romania switched sides in World War II, to avoid occupation from the Soviet Union. The Romanian army fought the rest of the war against Germany and Hungary, liberating Transylvania and advancing till Prague. The date was national day during the communist regime until the 1989 Revolution.  

In the center there is the historic catholic church. It is still fortified and surrounded by beautiful old trees. There is a beautiful highschool institution right next to it and a stone cross.

At the base of the church tower there are plaques honoring the fallen in World War I, World War II and also the 1848 Revolution.

I went inside the church. It was all very quiet. Unfortunately the information leaflets were only in Hungarian, spoken by the majority of the inhabitants in Covasna and Harghita counties. Well, it's a pity there is nothing in Romanian or English because all details about the history of the place will remain unknown to the general public. I hope this will change all over this region to better know its history, culture and local customs. Otherwise, the people are very obliging, always helping or giving directions when aked.

On the church wall I found a plaque from another time, more exactly the time of the Second Vienna Award and the Hungarian fascist regime in partitioned Transylvania (1940-1944). I was very much surprized and intrigued by my find, but what I could see was clear, no translation needed. The image shows a soldier shaking hands with a young man dressed in a traditional Hungarian costume. In the background are broken shackles and a patriarchal cross. It is a symbol found since the middle ages in the Hungarian and Slovakian heraldry - it is also well known as the "cross of Lorraine", made famous in World War II as the symbol of the French Resistance. There is a date marked: September 12th 1940, probably the date the Hungarian troops marched into Baraolt, part of occupied Transylvania from September 1940 to October 1944.  

I felt like an archeologist, however, I was also disturbed that the plaque is still in the initial place in 2011! The Vienna Awards were fortunately reversed, Nazism and Fascism defeated, so the plaque is now an artifact belonging to the museum. For example the National History Museum in Budapest has a whole section on World War II and the occupation of the northern part of Transylvania. I watched with mixed feelings those pictures and posters of celebration... Well, historic artifacts are valuable, but belonging to the past, they should be in museums, not still showcased in public places. 

There was at the time of my visit in Baraolt a polemic regarding the most famous monument in Cluj, the King Matthias Corvinus statue. The statue was restored and after the works were completed, a plaque with a controversial citation of historian Nicolae Iorga was placed in front of it. Well, that plaque was put there originally in the 1930's, in a particular historical context which no longer exists today - it is not an original element of the monument and once removed should not have been replaced.

There are still many inscriptions forgotten throughout the country, mostly communist, some fascist, which should be removed and placed in museums. Monuments must be in accordance with the present times and convey positive social and cultural values.