joi, 13 septembrie 2012

La Bălţi cu marşul unionist

După marșul unionist de la Cahul, urma în mod logic unul în celălalt oraș provicial al Republicii Moldovei, Bălți. Al doilea oraș al Republicii Moldova, a prosperat ca oraș de târg, fiind așezat la răscrucea mai multor drumuri ce duc spre Soroca, Orhei sau Chișinău. După război a fost industrializat conform planificării sovietice, atrăgând astfel în oraș o numeroasă populație rusofonă din alte părți ale Uniunii Sovietice. Și astăzi orașul are minorități rusești și ucrainiene importante. Marșul de la Bălți era o premieră de o asemenea amploare. 
Am pornit din București cu o seară înainte: drumul era lung. Am trecut la obișnuita vamă Albița (pe la Huși), apoi am urmat drumul spre nord de-a lungul Prutului. Din nou mi-au atras atenția casele vechi, pitorești, frumos colorate (foarte des în albastru) și din nou mașinile vechi, unele aproape de epocă (conservate, valoarea lor ar putea deveni destul de mare). 
După un drum extrem de lung (deh, drumurile) am ajuns la Bălți și am oprit în autogara de lângă strada Decebal (da, Decebal!), după care am pornit spre centru pe jos. Pe drum am văzut foarte puține case cu arhitectură și multe blocuri la fel de urâte ca și la Cahul. Apoi am ajuns pe strada Independenței, pietonală, ce duce la piața centrală, unde era în plină desfășurare manifestația comunistă. Ne-am oprit la umbră într-un parc lângă niște scuaruri enorme de flori, dar fără flori. În parc se afla bustul poetului național al Ucrainei, Taras Shevchenko. Nu mai auzisem de el, semn că nu prea trecusem Prutul (deşi are multe statui în mai multe ţări, inclusiv în România).
La acele ghivece pustii avea să aibă loc prima confruntare între unioniști și comuniști, pentru că aceștia din urmă au început să se prelingă din piață pe bulevard în jos și au luat poziție în fața noastră. După scurt timp au început să zboare spre noi, ca și la Cahul, ouă și roșii. Acestea erau în mare măsură ineficiente pentru că distanța mare între cele două "tabere" făcea că evitam proiectilele cu ușurință. Mai mult, nu de puține ori ouăle aruncate se spărgeau de crengile brazilor de deasupra aruncătorilor, plouând tot pe ei cu albuș și gălbenuș. Violenței unioniștii i-au răspuns cu flori (am oferit și am aruncat flori). Între noi se aflau două cordoane de polițiști coordonați de un șef care mie mi s-a părut destul de fioros (silueta în negru).
Organizatorii marșului de la Acțiunea 2012 au discutat de vreo două ori cu șeful trupelor despre marș, care nu avusese încă loc. După ceva timp, ne-am pus în mișcare pe strada Pușkin, încadrați de polițiști, moment în care s-a dezlănțuit iadul. Ouăle au fost înlocuite cu pietre iar contramanifestanții încercau cu disperare să rupă cordonul de polițiști. Erau pâlcuri de bătaie în regulă și o confuzie generală pe margini, în timp ce coloana unioniștilor mărșăluia. Cineva a dat cu șprei cu iritant de abia se mai putea respira pe o porțiune de stradă. Am experimentat o ciudată dilatarea a timpului specifică condițiilor cu adrenalină ridicată. În învălmășală au intervenit trupele speciale "Fulger". Cu toate acestea, o reporteriță a fost lovită în cap și evacuată, fapt despre care presa a relatat pe larg, și de asemenea o altă jurnalistă de la Infoprut a fost atinsă de o piatră. Până la urmă contramanifestația comunistă a fost blocată și izolată de marșul unionist iar participanții la acesta din nou escortați de poliție afară din oraș. 
Marșul de la Bălți a coalizat împotriva sa toate entitățile ostile românismului și ideii de unire sau măcar de apropiere a Republicii Moldova de România (nu îi voi menționa aici, nu am chef să le fac reclamă). Am fost surprins să constat acest lucru dar și impresionat să observ că evenimentul a avut un ecou major dincolo de Prut și chiar și în România, aș putea spune fără precedent de la evenimentele din 7 aprilie 2009. Perseverența românilor de a restabili legăturile peste Prut începe să dea roade. Din nou, pe 16 septembrie 2012 se organizează la Chișinău o manifestație cu o participare anunțată de 10 000 de români iar pe 21 octombrie una la Bucureşti. Unirea face puterea!  

Sursă antepenultima fotografie: Andrei Moraru


In Bălţi at the march for the union of Romania and Moldova

After the unionist march in Cahul, another one was logical to follow in the other big provincial town of the Republic of Moldova, Bălţi, in the north. Developping as a crossroad town with markets and fairs, Bălţi became the second city of Bessarabia. Afther the Second World War this dynamic accelerated as is got industrialized by the soviet authorities and a lot of different populations, including Russians and Ukrainians were attracted from the Soviet Union. Large minorities from these countries still exist in the city and such a big rally was a premiere.
We started off from Bucharest in the evening and travelled all night. Crossing at Albiţa (near Huşi), we followed the road north along the Prut river. My attention was again attracted by the village houses, most of them coloured in blue, and again a large number of really old vehicle models. Kept in good order and then restored, some could provbe to be pretty valuable.
Afther a long road, we reached Bălţi and parked near Decebalus street. It is interesting that in Moldova too there are references to the ancient kingdom of Dacia, precursor of Romania.
Walking towards the center I saw very few houses and a lot of ugly appartment buildings again, just like in Cahul. Then we reached Independence street which leads to the main square. There was unfolding the communist counter-manifestation. We waited in the shade in a park. In front of us were huge concrete flower squares but with no flowers in them. In the park was a statue of Taras Shevchenko, the Ukranian national poet. I never heard of him before, he is quite unknown in Romania, although he has many statues all over the world, including in my country. 
In front of the flower squares I mentioned would be the first standoff between Unionists and Communists, because the latter were trikling down the boulevard from their original location and facing us, with the police separating the two camps. Eggs, tomatoes and other objects started to fly in our direction, just like in Cahul. They were largely wasted because the distance was too big. In fact, the eggs thrown would often break up above the assailants in the pine tree branches, they were basically showering themselves. The Unionists aswered by presenting and throwing... flowers.  
The organizers of the rally from Acţiunea 2012 (as in Action 2012, marking 200 years since the first rapt of Bessarabia by Tsarist Russia) had to discuss several times with the chief of police before the rally could resume. We went towards Pushkin street and all hell broke loose. Eggs were replaced by stones and the countermanifestants (hooligans actually) were desperately trying to break past the police and get into a fight with us. Someone sprayed pepper spray and it was hard to breath on a whole section of the street. I experienced a strange dilation of time specific to high adrenaline conditions. Entering the scene were the "Fulger" (Thunder) special troops. Even so, a woman reporter was struck in the head by a rock and evacuated. The incident was widely reported by the media. Several other people were also hit, including a reporter from Infoprut. In the end, the Communist countermanifestation was isolated and the Unionist rally ended with the participants escorted by police vans outside the city. 
The Bălţi Unionist Rally coalesced against it all the entities hostile to Romanians and to Unionistm in the Republic of Moldova. I shall not mention all these groups, some small and quasi-unknown, so as not to give them free publicity. I was surprised to see this but also impressed that the event had a major echo on both sides of the Prut. The perseverence of Romanians striving to revive the ties over the fateful river are starting to bear fruit. On September 16th 2002 and October 21th, rallies shall be organized in Chişinău and Bucharest. Strength in unity!   














2 comentarii:

  1. comunistilor le-au fost alimentae bateriile cu alcool inainte de a veni la mars

    RăspundețiȘtergere
  2. Se ştie, s-a dat informaţia şi la ştiri. De aceea unul dintre sloganele de la Chişinău de pe 16 septembrie a fost "Noi punem suflet, Şelin pune bere".

    RăspundețiȘtergere