vineri, 22 martie 2013

Castelul Bánffy de la Bonţida

Am auzit prima dată despre Castelul Bánffy de la Bonţida la o conferinţă despre restaurare arhitecturală la care a vorbit doamna Csilla Hegedüs, care face parte din echipa Fundaţiei Transylvania Trust, care se ocupă de lucrările de acolo. Castelul arată ca pentru bombardament şi nu fără motiv, pentru că a fost jefuit, incendiat şi dărâmat de trupele germane la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Mai multe decenii a servit ca grajd sau material de construcţii, a fost în abandon, iar la sfârşitul anilor 90 când s-au început lucrările, poate că puţini credeau că fenixul mai poate renaşte din cenuşă. Au fost oameni care au crezut însă, şi s-au înhămat la o muncă de mai multe decenii, probabil, pentru că palatul Bánffy de la Bonţida era unul dintre cele mai frumoase ansambluri nobiliare din Transilvania. Au fost implicate autorităţile din România, Ungaria şi Marea Britanie. Poate aţi ghicit: Prinţul Charles de Wales este şi el implicat în acest efort, cum este şi Casa Regală a României prin Principesa Margareta a României. 
De la Proiectul Monumente Uitate am aflat de puzderia de castele şi ansambluri nobiliare de văzut în Transilvania, aşa că în excursia din concediu (în august 2012) am prevăzut să le vizitez pe unele dintre cele mai frumoase. De la Cluj am mers jumătate de oră spre Gherla până la Bonţida. 
Acolo, caniculă şi dezolare. Nemţii aceia chiar au făcut treaba temeinic. Au distrus castelul ca o măsură de represalii pentru că proprietarul său de atunci, Miklós Bánffy, ministru de externe al Ungariei, a iniţiat negocieri cu România pentru a ieşi din alianţa cu Germania. Negocierile respective nu au ajuns nicăieri, având în vedere ocupaţia unei părţi a Transilvaniei de către maghiari. Stricăciunile deceniilor care au urmat, în care parcul a fost distrus complet iar cărămida folosită ca material de construcţie, nu au făcut decât să aducă ansamblul într-o stare aproape de nerecuperat. Eu am rămas şocat în ce hal arată încă o bună parte din ansamblu după mai bine de 10 ani de lucrări. Asta nu face decât să mă impresioneze şi mai mult perseverenţa celor care lucrează la refacerea lui. 
Castelul Banffy de la Bonţida a revenit la viaţă acum. Se ţin deseori concerte în aer liber. O parte dintre clădiri sunt refăcute şi pot servi ca spaţiu de conferinţe sau spectacole, este şi o cafenea unde puteţi savura o îngheţată. Sunt multe panouri de informare şi multe planşe care arată lucrările în curs. Se face şi mult voluntariat la Bonţida. Aproape toate clădirile sunt acoperite acum iar procesul de degradare a fost stopat. Bineînţeles că vor trebui mulţi ani de muncă pentru a reface interioarele, fără a se putea probabil reface toate detaliile pierdute. Va trebui remobilat, având în vedere că tot ce conţinea odinioară castelul a ars odată cu el.
Am trecut şi eu pe lângă clădirile principale pe care le ştiam deja din poze. M-am uitat atent la turnul proptit de ani de zile, care nu ştiu prin ce minune inginerească va fi îndreptat şi salvat, dar ştiu că va fi. Am privit clădirea principală, încercând să mi-o imaginez cu toate decoraţiile neogotice de piatră intacte. Vor fi refăcute la un moment dat şi acelea. Într-o zi castelul va arăta din nou ca în imaginile de epocă, dar cel mai important este ca noi oamenii să nu mai repetăm greşelile trecutului. Nu ar strica să ne întrebăm din când în când, aşa cum este scrijelit, în engleză, pe un perete vechi: "suntem parte din soluţie sau din problemă?". Cineva a răspuns: "amândouă", dar fiecare are propriul răspuns.   

The Bánffy Castle in Bonţida

I first heard of the Bánffy Castle in Bonţida at a conference about architectural restoration where Ms. Csilla Hegedüs of the Transylvania Trust Foundation presented the activity on the site. The castle looks like it was in a war, and that's in fact what happened. It was looted, burned and destroyed by German troops at the end of World War Two. Then in the communist period it was used as a barn, the trees in the park were cut down for firewood and the brick used for construction. It lay abandoned until the end of the 1990's, when restoration works were started by people who believed in the rebirth of this phoenix. They were starting a labor of decades to undo what was done. Authorities from Romania, Hungary and the United Kingdom were involved, under the patronage of Prince Charles of Wales and more recently the Romanian Royal House. 
From the Project Monumente Uitate I learned that there are many castles, palaces and manors to be visited in Transylvania and in August 2012 we planned to visit some of the most important ones. From Cluj we traveled 30 minuted on the road to Gherla, stopping at Bonţida. 
There, scorching heat and destruction. I was literally aghast at what I saw. The German troops really did their job when destroying the buildings. They were exacting revenge on the owner, Miklós Bánffy, Hungary's foreign affairs minister at the time, who planned to leave the alliance with Germany. He tried to negotiate in secret with Romania a joint action but failed, not least because Hungary was at the time occupying part of Transylvania. The destructive process of the decades that followed was slower but finished off the park and further gnawed at the buildings in the architectural ensemble. It was close to the point of no return when restoration work started and I was shocked to see how it looked, even after more than a decade of activity. It makes me admire all the more the perseverance of everyone involved at Bonţida.
The Bánffy Castle is alive again. Outdoor concerts are held in the courtyard. Part of the buildings were repaired and can now be used for conferences or cultural activities. There is a cafe where you can have some ice cream. All over the domain there are information plates, including pictures about the work that was done on the site. There are a lot of volunteers at Bonţida coming every year. Almost all the buildings have their roof repaired and the destructive process was halted. It will take of course a lot more years to restore the interiors and to remake some of the intricate decorations and detail. Some elements shall probably never be recovered and the whole ensemble must be refurnished, for all precious things it once contained burned with it. 
I walked around the domain to see the main buildings I already knew from pictures. I watched closely the leaning bell tower. I don't know what feat of engineering will righten it up again but I know that somehow it will be saved. I contemplated the main building, trying to picture it with all its Neo-Gothic decorations intact. They will be rebuilt in time and the palace will again look like in its glory days. The important thing, though, is that the people don't repeat the mistakes of the past. "Are you part of the solution or are you part of the problem?" is scribbled on an old wall in the castle. Someone answered "both", but we each have out own answer. 




















Un comentariu: