Aflat la doar vreo 50km de București, Ruse este al 5-lea oraș al Bulgariei (după Sofia, Plodviv și porturile Varna și Burgas), cel mai important port fluvial al său și istoric vorbind fereastra spre Occident.
Punte peste Dunăre, la propriu și la figurat, Ruse a fost deosebit de important pentru administrația otomană, care controla de acolo și de la Giurgiu Dunărea de jos, din punct de vedere administrativ și militar, și în general mișcările Țărilor Române. După Revoluția lui Tudor Vladimirescu și Tratatul de la Adrianopol din 1828, acestea din urmă amorsează un accelerat proces de occidentalizare, promovat de elite (tinerii boieri școliți în vestul Europei). Începând din vremea aceea, prin Ruse, ideile și influențele occidentale au pătruns și în Bulgaria. Aici nu elita politică, ce fusese eliminată de ocupația turcească, ci pătura negustorească și biserica, au jucat un rol de prim plan în deșteptarea națioală și lupta pentru independeță, concomitent cu mișcări similare la nord de Dunăre și în Europa. Nu puțini au fost patrioții bulgari care au pus la punct, și ulterior executat revolta bulgară din aprilie 1876, pornind de la nord de Dunăre: Vasil Levski (1837 - 1873), Hristo Botev (1848 - 1876) sau Tanyu Stoyanov (1846 - 1876).
Încă de la jumătatea secolului 19, Ruse oglindea calitatea de fereastră spre Europa, prin arhitectura inspirată din centrul continentului (orașul este supranumit și Mica Vienă), prin moda vestimentară occidentală adoptată din ce în ce mai mult și prin o serie de premiere în Bulgaria: prima tipografie modernă, prima cale ferată, prima bancă privată, primul monitor fluvial din oțel etc.
Noi ne aflam în Ruse într-o frumoasă dimineață de sâmbătă pentru a ne vedea cu o prietenă bună cunoscută în vremea studenției, la Strasbourg. Am trecut Podul Prieteniei, apoi bulevardul Tutrakan, bulevardul Dorostol, Saedinenie și în final dreapta pe bulevardul Țar Ferdinand. Am parcat la capătul acestui bulevard lângă un hotel foarte înalt (Riga). Vizavi de hotel am dat peste Muzeul vieții urbane, amenajat într-o clasică locuință bulgărească. Este deosebit de interesant, din păcate nu se pot face poze, așadar vă pot arăta doar exteriorul.
Pe lângă muzeu trece o străduța prin care am nimerit fix în centrul pietonal.
Cât au stat fetele de povești, eu am dat o tură rapidă în oraș (2 ore).
Centrul vechi e mic, dar cochet și în curs de restaurare. Încă sunt clădiri în paragină sau sunt, ca și în orașele României, clădiri fațadizate sau mansardate urât. Se pare că e o trăsătură est-europeană.
Piața centrală este Piața Svoboda (libertății), în mijlocul căreia se află Monumentul Libertății, simbolul orașului. Statuia Victoriei din vârful lui figurează pe stema orașului. Monumentul este închinat războiului de eliberare din 1877-1878, care este și războiul de independență al României (la nivel internațional cunoscut ca Războiul Ruso-Turc din 1877-1878). Este un superb exemplu de monument de for public de început de secol 20. Coloana maiestuoasă, leii care o străjuiesc, tunurile, basoreliefurile, totul îmi place. La prima vedere, am crezut că basoreliefurile arată asaltul de la Plevna al trupelor române. După o privire mai atentă mi-am dat seama, cu părere de rău, că nu este așa. Am recunoscut bulgari, turci, ruși, dar dorobanții români lipsesc cu totul din peisaj. Este și motivul pentru care autoritățile române au refuzat invitația de a participa la ceremonia de dezvelire a monumentului în anul 1909. Păcat. O lună mai târziu, aflat în vizită la Sofia, grupul meu a fost dus în tur ghidat prin oraș. Ghidul a evocat ajutorul Rusiei în elberarea Bulgariei de sub jugul otoman, uitând să menționeze România. I-am reamintit eu, iar restul turului a menționat de câteva ori rolul României în moment istoric.
În Piața Svoboda se află cele mai impunătoare clădiri ale orașului: palatul de justiție, teatrul și primăria, care este în stil socialist foarte interesant. Îmi place. Avem astfel de clădiri administrative cu arhitectură socialistă de calitate și în România, de exemplu la Ploiești sau Pitești.
Lângă primărie și teatru flutură steagurile ce anunță candidatura orașului pentru titlul de capitală culturală în anul 2019. Le urez succes!
Lângă piață se află opera și biserica Sfânta Troiță, alt simbol al orașului. Este deosebită, nu o ocoliți!
Din Piața Svoboda am continuat tot pe strada Alexandrovska și am ajuns la Muzeul de Istorie, pe care l-am vizitat. Se află lângă parcul Alexandru Battenberg, după numele primului cneaz (prinț) al Bulgariei (1879-1886). Reușita majoră a scurtei sale domnii a fost reîntregirea Bulgariei cu provincia artificial creată Rumelia Orientală. Intrigile interne ale tinerei țări și presiunea rusească l-au obligat însă la exil. A domnit cu titlul de cneaz (prinț) din cauza faptului că Bulgaria era nominal încă sub stăpânire turcească. Succesorul său, Ferdinand, se va intitula țar al unui stat independent în 1908. Și România a fost supusă unor astfel de intrigi (Republica de la Ploiești), din fericire domnia lui Carol I, care și el a purtat doar titlul de prinț între 1866 și 1881, a rezistat. Iată câte elemente comune au avut cele două țări în primele decenii ale renașterii lor!
Ruse
Only 50km from Bucharest, Ruse is the 5th Bulgarian city (after Sofia, Plodviv and ports Varna and Burgas), its most important river port and its historic window to Western culture.
Literally and metaphorically a bridge over the Danube, Ruse, along with Giurgiu, was extremely important for the Ottoman Empire who controlled the lower Danube and also Wallachia and Moldova. After te 1821 Revolution led by Tudor Vladimirescu and the Adrianople Treaty of 1828, the latter principalities start an accelerated process of westernization promoted by the elites (young nobles educated in western Europe). Starting in those times, Western ideas and influences were felt in Bulgaria. There, the political elite was destroyed by the Ottoman occupation, so the leading role in the national awakening and the liberation war was taken by rich merchants and the clergy. Thus, Bulgaria was in tone with similar movements across Europe. Numerous bulgarian patriots prepared their plans north of the Danube, in Romania, and some even launched their riads from there during the 1876 April Uprising. The most important were Vasil Levski (1837 - 1873), Hristo Botev (1848 - 1876) or Tanyu Stoyanov (1846 - 1876).
Since the middle of the 19th century, Ruse mirrored its quality of window to Europe, boasting Central European architecture (the city is nicknamed Little Vienna), its upper class adopting western fashion and the city hosting a number of firsts in Bulgaria: the first modern printing press, the first railroad, the first ironclad, etc.
We were in Ruse in a beautiful Saturday morning to see a good friend we met in Strasbourg when we were students. We crossed the Friendship Bridge, then we went on Tutrakan boulevard, then Dorostol boulevard, Saedinenie and Tsar Ferdinand. We parked near Hotel Riga, a very high building. On the other side of the boulevard is the Museum of Urban Life. It is found in a traditional bulgarian house, very interesting but it is not allowed to take pictures inside so I can only show you the exterior.
Near the museum is a small street that leads straight to the pedestrian zone.
While the girls were having a chat, I made a short tour in the city (2 hours).
The historic center is small, but tidy. There are many buildings undergoing restoration, some are still in ruin and others were repaired or extended in an ugly manner. Unfortunately it is a widespread phenomenon in Eastern Europe.
The main square is named Svoboda (freedom). In its center is the Freedom Monument, the symbol of the city, topped by a Victory statue, which appears on the city emblem. The monument is dedicated to the Russo-Turkish War of 1877-1878 during which Bulgaria gained autonomy from the Ottoman Empire. It is also the war in which Romania, fighting alongside the Russian Empire, gained its independence. It is a superb monument of the type that were erected at the end of the 19th century and beginning of the 20th century. The majestic column, the pair of lions guarding it, the cannons, the basreliefs, I love everything about it. At first sight, I thought the basreliefs showed the Romanian troops attacking at Pleven. After a careful look, I saw that it was not so and that only Russian, Turkish and Bulgarian troops were shown. It is the reason why the Romanian authorities declined the invitation to participate at the unveiling ceremony in 1909. It's a pity. A month later I visited Sofia and took a guided tour. The guide praised the Russians for their role in liberating Bulgaria, completely overlooking Romania. I reminded him of the historic facts and for the rest of the tour he mentioned Romania several times where appropriate.
In Svoboda Square are the most prominent buildings of the city: the courthouse, the theater, the city hall. The latter is in an interesting socialist architectural style. It has good quality and I like it. We have similar examples in Romania in cities like Ploiești and Pitești.
In the square there are banners announcing that Ruse is a candidate for European Cultural Capital in 2009. We wish them luck!
Near the square are the opera and the Holy Trinity Church, another symbol of the city. It is quite special so don't skip it!
From Svoboda Square I continued on Alexandrovska street and to the History Museum, which I visited. It is near Alexander Battenberg park, named after Bulgaria's first prince (1879-1886). His main success was reuniting Bulgaria and Eastern Rumelia, an artificial province under direct Ottoman administration. Internal intrigues of the young country and Russian pressure forced him to abdicate. He ruled as prince because Bulgaria was de jure still under Turkish rule. His successor, Ferdinand, will take the title of Tsar, declaring Bulgaria independent in 1908. România was also subject of such intrigues (The Ploiești Republic), fortunately the reign of Carol I, who also ruled with the title of prince between 1866 and 1881, endured. That's a lot of things in common the two countries have in the first decades of their rebirth!
Punte peste Dunăre, la propriu și la figurat, Ruse a fost deosebit de important pentru administrația otomană, care controla de acolo și de la Giurgiu Dunărea de jos, din punct de vedere administrativ și militar, și în general mișcările Țărilor Române. După Revoluția lui Tudor Vladimirescu și Tratatul de la Adrianopol din 1828, acestea din urmă amorsează un accelerat proces de occidentalizare, promovat de elite (tinerii boieri școliți în vestul Europei). Începând din vremea aceea, prin Ruse, ideile și influențele occidentale au pătruns și în Bulgaria. Aici nu elita politică, ce fusese eliminată de ocupația turcească, ci pătura negustorească și biserica, au jucat un rol de prim plan în deșteptarea națioală și lupta pentru independeță, concomitent cu mișcări similare la nord de Dunăre și în Europa. Nu puțini au fost patrioții bulgari care au pus la punct, și ulterior executat revolta bulgară din aprilie 1876, pornind de la nord de Dunăre: Vasil Levski (1837 - 1873), Hristo Botev (1848 - 1876) sau Tanyu Stoyanov (1846 - 1876).
Încă de la jumătatea secolului 19, Ruse oglindea calitatea de fereastră spre Europa, prin arhitectura inspirată din centrul continentului (orașul este supranumit și Mica Vienă), prin moda vestimentară occidentală adoptată din ce în ce mai mult și prin o serie de premiere în Bulgaria: prima tipografie modernă, prima cale ferată, prima bancă privată, primul monitor fluvial din oțel etc.
Noi ne aflam în Ruse într-o frumoasă dimineață de sâmbătă pentru a ne vedea cu o prietenă bună cunoscută în vremea studenției, la Strasbourg. Am trecut Podul Prieteniei, apoi bulevardul Tutrakan, bulevardul Dorostol, Saedinenie și în final dreapta pe bulevardul Țar Ferdinand. Am parcat la capătul acestui bulevard lângă un hotel foarte înalt (Riga). Vizavi de hotel am dat peste Muzeul vieții urbane, amenajat într-o clasică locuință bulgărească. Este deosebit de interesant, din păcate nu se pot face poze, așadar vă pot arăta doar exteriorul.
Pe lângă muzeu trece o străduța prin care am nimerit fix în centrul pietonal.
Cât au stat fetele de povești, eu am dat o tură rapidă în oraș (2 ore).
Centrul vechi e mic, dar cochet și în curs de restaurare. Încă sunt clădiri în paragină sau sunt, ca și în orașele României, clădiri fațadizate sau mansardate urât. Se pare că e o trăsătură est-europeană.
Piața centrală este Piața Svoboda (libertății), în mijlocul căreia se află Monumentul Libertății, simbolul orașului. Statuia Victoriei din vârful lui figurează pe stema orașului. Monumentul este închinat războiului de eliberare din 1877-1878, care este și războiul de independență al României (la nivel internațional cunoscut ca Războiul Ruso-Turc din 1877-1878). Este un superb exemplu de monument de for public de început de secol 20. Coloana maiestuoasă, leii care o străjuiesc, tunurile, basoreliefurile, totul îmi place. La prima vedere, am crezut că basoreliefurile arată asaltul de la Plevna al trupelor române. După o privire mai atentă mi-am dat seama, cu părere de rău, că nu este așa. Am recunoscut bulgari, turci, ruși, dar dorobanții români lipsesc cu totul din peisaj. Este și motivul pentru care autoritățile române au refuzat invitația de a participa la ceremonia de dezvelire a monumentului în anul 1909. Păcat. O lună mai târziu, aflat în vizită la Sofia, grupul meu a fost dus în tur ghidat prin oraș. Ghidul a evocat ajutorul Rusiei în elberarea Bulgariei de sub jugul otoman, uitând să menționeze România. I-am reamintit eu, iar restul turului a menționat de câteva ori rolul României în moment istoric.
În Piața Svoboda se află cele mai impunătoare clădiri ale orașului: palatul de justiție, teatrul și primăria, care este în stil socialist foarte interesant. Îmi place. Avem astfel de clădiri administrative cu arhitectură socialistă de calitate și în România, de exemplu la Ploiești sau Pitești.
Lângă primărie și teatru flutură steagurile ce anunță candidatura orașului pentru titlul de capitală culturală în anul 2019. Le urez succes!
Lângă piață se află opera și biserica Sfânta Troiță, alt simbol al orașului. Este deosebită, nu o ocoliți!
Din Piața Svoboda am continuat tot pe strada Alexandrovska și am ajuns la Muzeul de Istorie, pe care l-am vizitat. Se află lângă parcul Alexandru Battenberg, după numele primului cneaz (prinț) al Bulgariei (1879-1886). Reușita majoră a scurtei sale domnii a fost reîntregirea Bulgariei cu provincia artificial creată Rumelia Orientală. Intrigile interne ale tinerei țări și presiunea rusească l-au obligat însă la exil. A domnit cu titlul de cneaz (prinț) din cauza faptului că Bulgaria era nominal încă sub stăpânire turcească. Succesorul său, Ferdinand, se va intitula țar al unui stat independent în 1908. Și România a fost supusă unor astfel de intrigi (Republica de la Ploiești), din fericire domnia lui Carol I, care și el a purtat doar titlul de prinț între 1866 și 1881, a rezistat. Iată câte elemente comune au avut cele două țări în primele decenii ale renașterii lor!
Ruse
Only 50km from Bucharest, Ruse is the 5th Bulgarian city (after Sofia, Plodviv and ports Varna and Burgas), its most important river port and its historic window to Western culture.
Literally and metaphorically a bridge over the Danube, Ruse, along with Giurgiu, was extremely important for the Ottoman Empire who controlled the lower Danube and also Wallachia and Moldova. After te 1821 Revolution led by Tudor Vladimirescu and the Adrianople Treaty of 1828, the latter principalities start an accelerated process of westernization promoted by the elites (young nobles educated in western Europe). Starting in those times, Western ideas and influences were felt in Bulgaria. There, the political elite was destroyed by the Ottoman occupation, so the leading role in the national awakening and the liberation war was taken by rich merchants and the clergy. Thus, Bulgaria was in tone with similar movements across Europe. Numerous bulgarian patriots prepared their plans north of the Danube, in Romania, and some even launched their riads from there during the 1876 April Uprising. The most important were Vasil Levski (1837 - 1873), Hristo Botev (1848 - 1876) or Tanyu Stoyanov (1846 - 1876).
Since the middle of the 19th century, Ruse mirrored its quality of window to Europe, boasting Central European architecture (the city is nicknamed Little Vienna), its upper class adopting western fashion and the city hosting a number of firsts in Bulgaria: the first modern printing press, the first railroad, the first ironclad, etc.
We were in Ruse in a beautiful Saturday morning to see a good friend we met in Strasbourg when we were students. We crossed the Friendship Bridge, then we went on Tutrakan boulevard, then Dorostol boulevard, Saedinenie and Tsar Ferdinand. We parked near Hotel Riga, a very high building. On the other side of the boulevard is the Museum of Urban Life. It is found in a traditional bulgarian house, very interesting but it is not allowed to take pictures inside so I can only show you the exterior.
Near the museum is a small street that leads straight to the pedestrian zone.
While the girls were having a chat, I made a short tour in the city (2 hours).
The historic center is small, but tidy. There are many buildings undergoing restoration, some are still in ruin and others were repaired or extended in an ugly manner. Unfortunately it is a widespread phenomenon in Eastern Europe.
The main square is named Svoboda (freedom). In its center is the Freedom Monument, the symbol of the city, topped by a Victory statue, which appears on the city emblem. The monument is dedicated to the Russo-Turkish War of 1877-1878 during which Bulgaria gained autonomy from the Ottoman Empire. It is also the war in which Romania, fighting alongside the Russian Empire, gained its independence. It is a superb monument of the type that were erected at the end of the 19th century and beginning of the 20th century. The majestic column, the pair of lions guarding it, the cannons, the basreliefs, I love everything about it. At first sight, I thought the basreliefs showed the Romanian troops attacking at Pleven. After a careful look, I saw that it was not so and that only Russian, Turkish and Bulgarian troops were shown. It is the reason why the Romanian authorities declined the invitation to participate at the unveiling ceremony in 1909. It's a pity. A month later I visited Sofia and took a guided tour. The guide praised the Russians for their role in liberating Bulgaria, completely overlooking Romania. I reminded him of the historic facts and for the rest of the tour he mentioned Romania several times where appropriate.
In Svoboda Square are the most prominent buildings of the city: the courthouse, the theater, the city hall. The latter is in an interesting socialist architectural style. It has good quality and I like it. We have similar examples in Romania in cities like Ploiești and Pitești.
In the square there are banners announcing that Ruse is a candidate for European Cultural Capital in 2009. We wish them luck!
Near the square are the opera and the Holy Trinity Church, another symbol of the city. It is quite special so don't skip it!
From Svoboda Square I continued on Alexandrovska street and to the History Museum, which I visited. It is near Alexander Battenberg park, named after Bulgaria's first prince (1879-1886). His main success was reuniting Bulgaria and Eastern Rumelia, an artificial province under direct Ottoman administration. Internal intrigues of the young country and Russian pressure forced him to abdicate. He ruled as prince because Bulgaria was de jure still under Turkish rule. His successor, Ferdinand, will take the title of Tsar, declaring Bulgaria independent in 1908. România was also subject of such intrigues (The Ploiești Republic), fortunately the reign of Carol I, who also ruled with the title of prince between 1866 and 1881, endured. That's a lot of things in common the two countries have in the first decades of their rebirth!
strada pietonală Alexandrovska / pedestrian Alexandrovska street
Piața Svoboda (libertății) / Svoboda (freedom) Square
Palatul de Justiție / The Courthouse
Monumentul Libertății, simbolul orașului / The Freedom Monument, symbol of the city
Basoreliefuri cu scene de luptă înfățișând soldați ruși, turci și bulgari. / Basreliefs showing the battles of 1877-1878 with Russian, Turkish and Bulgarian soldiers
Teatrul Sava Ognianov / Sava Ognianov Theatre
clădire în stil art-deco / art-deco style building
Școala Hristo Botev / Hristo Botev school
Bulevardul Borisova / Borisova boulevard
Primăria / City Hall
Opera / The Opera
Hotel Riga / Riga Hotel
Muzeul vieții urbane / The Urban Life Museum
Un program de cooperare transfrontalieră româno - bulgară. / A Romanian - Bulgarian cross-border cooperation program.
Comentarii
Trimiteți un comentariu