Cula Glogoveanu

Cula Glogoveanu se află în satul Glogova, de la Motru spre Baia de Aramă şi Padeş. Boierii Glogoveanu care au stăpânit în partea locului mai multe secole, luând numele satului. Reşedinţa lor a fost construită de pitarul Necula Glogoveanu în secolul 17 şi extinsă de Matei şi Ioniţă Glogoveanu un secol mai târziu (aproximativ 1770). Specialiştii consideră că este un hibrid, nu tocmai o culă clasică, ci o casă boierească înaltă. Totodată, are elemente defensive, printre care se numără zidurile foarte groase.
În apropiere se află biserica Sfântul Nicolae, ctitorie a Glogovenilor, un exemplu superb de arhitectură ecleziastrică, ce şi-a păstrat pictura originală.
Valoarea culei este sporită de faptul că de ea se leagă numele lui Tudor Vladimirescu. Fiu de moşnean (ţăran liber), tânărul Tudor a fost luat sub aripa sa de boierul Ioniţă Glogoveanu, învăţând carte şi îndeplinind sarcini importante pentru acesta (administrarea moşiei, negoţ). Astfel, cei care vizitează moşia Glogoveanu păşesc pe pământul unde viitorul conducător revoluţionar a făcut primii paşi spre un destin excepţional. Nu departe se află Cloşani, unde Tudor a fost numit vătaf de plai după ce a părăsit slujba sa la moşia lui Glogoveanu. Vătaful de plai era şef al plăieşilor care păzeau regiunea, pe atunci graniţă cu Imperiul Habsburgic. Între cele două localităţi se află Padeş, locul proclamaţiei cu acelaşi nume, punctul de plecare al Revoluţiei din 1821, care la rândul său a constituit începutul renaşterii naţionale.
Astăzi cula este casă de protocol a Sindicatului Minerilor din Motru. Fiind folosită efectiv, a fost ferită de paragina în care a căzut multe alte construcţii similare (a se vedea Cula de la Şiacu). În jurul ei se află parcul, cu numeroşi arbori seculari, printre care am remarcat nişte platani cu siguranţă plantaţi în secolul 19, după mărime. Mi-au amintit de platanul Prinţului Miloş Obrenovici din Belgrad (1833) sau cel din Parcul Cişmigiu (1847). Nu uitaţi să vizitaţi şi biserica, puteţi întreba la casa parohială de lângă sau printre vecini să vi se deschidă.

Glogoveanu Cula (fortified boyar house)

The Glogoveanu Cula is found in Glogova village, from the miners town of Motru to Baia de Aramă and Padeş. It was built in the 17th century by breadmaker Necula Glogoveanu and expanded around 1770 by Matei and Ioniţă Glogoveanu. According to specialists, it is not a pure cula structure, having rather a less defensive character than that of a grand and comfortable boyar house. However, it does have very thick walls and a potential to be defended by firearms from the high balcony.
Close to it is Saint Nicholas church, also built by the Glogoveanu family, retaining its original interior painting.
The value of the site is magnified by the fact that historical figure Tudor Vladimirescu, leader of the 1821 Wallachian Uprising, grew up on the Glogoveanu estate. There, being a clever boy, son of a free peasant (as opposed to serf peasants), he was singled out and taught how to read and write, serving boyar Ioniţă Glogoveanu, administrating the estate, trading the goods produced, etc. Practically, here Tudor Vladimirescu took the first steps towards his exceptional destiny. He would then be leader of the irregular troops (panduri) guarding the Cloşani border area. Between Cloşani and Glogova is Padeş, site of the Padeş Proclamation, starting point of the 1821 Wallachian Uprising which marked the beginning of the Romanian National Awakening.
Today, the cula is used by the Motru Miners Syndicate for its formal events, which saved it from the fate of abandon and destruction suffered by similar buildings (see Cula de la Şiacu). It is still surrounded by its park with secular trees, including plane trees, exotic for this part of the country or even Europe. They are huge, planted in the 19th century and reminded me of a huge plane tree in Belgrade planted by Prince Milos Obrenovic (1833) or the one in Cişmigiu Gardens - Bucharest (1847).
Don't forget to visit the church as well, for its interior paintings; you can ask for the key at the parish house or from the neighbours.



Comentarii

  1. Ca om care a fost sub platanul ala al lui Obrenovici de la Belgrad pot sa-ti spun ca e absolut impresionant. N-am vazut un arbore mai mare decat ala pana acum.

    RăspundețiȘtergere
  2. Am stat şi eu sub platanul din Parcul Topciderski. 180 de ani, dar şi ăştia trec de sută. În două vizite nu am avut ocazia să intru în culă dar am văzut pe blogul Arhitectură Românească Tradiţională http://arhitectura-romaneasca.blogspot.com/2009/06/casa-glogoveanu-din-glogova-jud-gorj.html , momentan inactiv, că poate fi găsit şi deschis. Poate cu insistenţe în sat vine cineva să deschidă. Pentru biserică a fost mai uşor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc! Chiar e frumoasa...am vazut culele Duca si Greceanu de la Maldarasti in interior si mi-ar fi placut sa se poata intra si aici...

    RăspundețiȘtergere
  4. Aştept şi eu cu nerăbdare să ajung la Măldărăşti, poate anul acesta. Sunt cele mai frumoase din ţară.

    RăspundețiȘtergere
  5. Sa stii ca sunt! Cel putin Cula Greceanu e deosebita! Si am avut parte de doi ghizi separati, unul pentru Cula Duca si altul pentru Cula Greceanu, desi eram doar doi turisti neinsemnati, niste oameni foarte bine documentati si pasionati de ceea ce fac...neaparat sa mergi sa le vezi...

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu